Kazahii de la KazMunaiGaz intră în Europa prin România. Pionii centrali: Petromidia şi rafinăria de la Năvodari
Avantaj: locuri de muncă pe care kazahii le pot crea. Cu impozitele pe profit e mai greu căci, fie că cifra de afaceri a crescut sau scăzut, rafinăria a fost pe pierdere.
KazMunaiGaz are în plan o ofensivă până pe piaţa de distribuţie, prin benzinării, iar primele ţări ţintite sunt Ucraina şi Turcia. Compania vrea să pornească cu terminale de import şi depozite.
Expansiunea rapidă a companiei reflectă ascensiunea „naţionalismului resurselor” în rândul marilor state producătoare de petrol în ultimul deceniu, notează Financial Times pe acest subiect.
Dintr-o companie mică a unei ţări greu de indicat pe harta lumii, KazMunaiGaz se transformă într-un gigant. Grupul e principala armă a statului kazah, iar în dezvoltarea sa se depun toate eforturile. Ca orice ţară săracă, dar bogată în resurse energetice, Kazahstanul a concesionat zăcămintele. Însă, cu trecerea timpului şi cu creşterea încasărilor, a avut grijă ca grupul de stat să fie introdus în toate marile afaceri. Kazmunaigaz şi-a făcut loc în consorţiile internaţionale care dezvoltă două zăcăminte uriaşe din zona Mării Caspice, alături de giganţi precum Chevron, Shell ENI sau Exxon.
Filosofia dezvoltării unei companii proprii în ţările consumatoare a fost simplă, având în vedere alternativa. Aşa cum susţin oficialii companiei, fără investiţii în rafinării şi benzinării în Europa, KazMunaiGaz s-ar fi limitat la vânzarea de petrol la graniţa cu Rusia şi China.
Grupul kazah a preluat în 2007 Rompetrol de la Dinu Patriciu, companie care avea deja o reţea de benzinării în Franţa, Elveţia, Bulgaria şi România. Însă kazahii au fost interesaţi în primul rând de rafinăria Petromidia, iar aceasta va fi în centrul dezvoltării viitoare. Grupul kazah vrea să îşi dubleze livrările de petrol în următorii ani, iar o mare parte din cantitatea exportată în Europa va fi rafinată la Năvodari.
Kazahii au preluat rafinăria de la Dinu Patriciu cu o datorie uriaşă către stat - peste 600 de milioane de dolari, sumă care trebuia plătită în 2010. KazMunaiGaz a plătit însă doar 70 de milioane de dolari, iar de restul banilor a oferit acţiuni statului. A fost o mişcare controversată care s-a soldat şi cu procese, însă s-a ajuns la o înţelegere amiabilă. Kazahii ar urma să plătească 200 de milioane de dolari pentru 27% din acţiunile la rafinărie, iar statul să mai rămână şi cu 18% din acţiuni. Înţelegerea a fost pusă într-o lege trecută prin Parlament, care însă a fost trimisă la reexaminare de preşedintele Traian Băsescu.
Pe lângă această formă de rezolvare a unei controverse, statul român ar urma să fie partener cu Kazmunaigaz într-un fond de investiţii. Ar putea fi un vehicul financiar prin care România să participe la dezvoltarea grupului kazah, dacă va fi un parteneriat de durată şi de care statul să se intereseze.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
