L'Oreal şi Revlon, acuzate că vând machiaje care conţin minerale extrase de minori

Scene halucinante în Ilfov

Povestea impresionantă a unui director din Călărași

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Lalita Kumari are doar 8 ani şi lucrează zilnic într-una dintre minele ilegale care livrează industriei cosmeticelor fulgi de mica. E ingredientul care face pudrele, rujurile şi ojele, sidefate şi strălucitoare.

Lalita Kumari: „Vin dimineaţă la ora 9 şi plec seara la 5. Aşa reuşesc să adun trei tăvi de mica pe zi”.

Familii întregi lucrează în mina clandestină de suprafaţă. Împreună, copiii şi părinţii câştigă adesea sub 20 de dolari pe lună. Ei sunt prima verigă din lanţul unei industrii uriaşe a frumuseţii, în care încasează aproape 200 de miliarde de dolari. În urmă cu câţiva ani, gigantul farmaceutic Merck a fost acuzat că le-a vândut celor de la L'Oreal şi Revlon fulgi de mica extraşi de copii. De atunci compania spune că verifică mult mai atent sursa de provenienţă a ingredientului.

Dar lanţul furnizorilor e atât de lung încât controlul e imposibil. Autorităţile nu pot verifica minele fiindcă nu sunt înregistrate niciunde iar marile mărci de cosmetice nu pot şti cu exactitate de unde sunt extrase ingredientele, avertizează organizaţiile neguvernamentale. O firmă parteneră a celor de la Merck spune că nu foloseşte mână de lucru minoră, dar recunoaşte că practica e greu de oprit.

Dr Dietrich Kebschull, preşedinte IGEP: „Noi nu putem, și nimeni nu poate face ca minorii să nu mai colecteze mica în timpul în care ar trebui să fie la şcoală sau în timpul vacanţelor”.

Ca să elimine suspiciunile, marile companii de cosmetice au oferit finanţare pentru construcţia de şcoli în zonele afectate. Laolaltă cu ONG-urile locale, au reuşit să aducă unii copii la şcoli. Succesul însă este limitat. Mai ales în zonele sărace ale Indiei unde se găsesc cele mai mari depozite de mica din lume.