Memorandum semnat pentru importul de gaze lichefiate din Azerbaidjan

Foto: Gulliver/GettyImages

Potrivit planului, care nu a avansat prea mult în ultimii ani, şapte miliarde de metri cubi de gaze naturale ar trebui să plece anual din Regiunea Mării Caspice şi să ajungă în România.

Gazele ar urma să fie transportate cu nave prin Marea Neagră şi preluate de un terminal de gaz lichefiat de pe litoralul românesc. Terminalul de la Constanța ar urma să coste peste un miliard de dolari.

Proiectul AGRI a fost promovat în ultima perioadă ca alternativă la gazele ruseşti. Planul prevede că metanul cumpărat din Azerbaidjan este lichefiat în Georgia şi adus cu nave speciale pe Marea Neagră până în portul Constanţa, unde va fi transformat din nou în gaz.

În România ar urma să fie aduse, cu vapoarele, 5 miliarde de metri cubi de gaz, adică jumătate din producţia noastră anuală.

Proiectul a fost elaborat în urmă cu cinci ani, iar dacă în tot acest timp nu s-a avansat cu proiectul, se poate explica și prin faptul că, în acest interval de timp, România a schimbat șapte miniştri, în timp ce Azerbaidjanul are acelaşi demnitar.

„Consumul nostru în Azerbaidjan este de doar 12 miliarde de metri cubi. De aceea, toate volumele noastre de gaz pot fi exportate”, declara Natig Aliev, ministrul Energiei din Azerbaidjan, anul trecut.

Această țară are zăcăminte descoperite de peste 1,3 trilioane de metri cubi de gaz şi, în locul proiectului european Nabucco, preferă să exporte metan printr-o nouă conductă care trece prin Turcia şi ajunge în sudul Italiei. Azerii spun că au atât de mult gaz, încât le dau şi ruşilor. „Nu volume mari, 1,5 miliarde de metri cubi. Așa sunt volumele de export”, a punctat ministrul azer al Energiei.

Odată ajuns în România, gazul azer va pleca spre vestul Europei prin conductele pe care Transgaz le va construi ca să aducă metanul descoperit de Petrom în Marea Neagră. Autorităţile speră să împuşte doi iepuri dintr-un foc. Construcţia ar urma să fie gata în trei ani.

Problema este că, dacă proiectul AGRI se construieşte greoi, la fel ca negocierile purtate până acum, studiul de fezabilitate trebuie refăcut. Şi nu în ultimul rând, este posibil ca azerii să aleagă alte destinaţii pentru resursele lor.