Micii româneşti ar putea ajunge pe mesele europenilor de luna viitoare

Data publicării:
mici 1

Din iunie, micii româneşti pot ajunge pe mesele europenilor. Uniunea Europeană a dat undă verde pentru comercializarea şi exportul acestor preparate începând cu luna viitoare, a declarat joi vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Până acum, regulamentul european nu permitea folosirea aditivilor în prepararea micilor româneşti. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune însă că în primele zile ale lunii iunie va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene autorizarea folosirii aditivilor bicarbonat de sodiu şi carmin în micii româneşti.

Nouă state membre ale Uniunii Europene vor beneficia de această decizie şi vor putea folosi aditivi în preparea produselor tradiționale precum ar fi kebabul din Grecia sau pleşcăvița din Croația.

Potrivit datelor Federaţiei Pro Agro, în România se consumă anual peste 440 de milioane de mici.

Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi şi când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea Uniunea Europeană nu l-a agreat”, explica în urmă cu un an Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta, adăugând că prima reţetă cunoscută de mici datează din 1902 şi că aceasta specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. „E folosit pentru a frăgezi compoziţia şi a păstra compoziţia. Dacă nu se foloseşte bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea.

Demersurile producătorilor nu au fost nici rapide, nici eficiente, aşa că substanţa nelipsită din orice bucătărie care se respectă a fost în pericol să dispară din micii procesaţi la nivel industrial.

De ce nu era bicarbonatul agreat de Uniunea Europeană

Bicarbonatul pus în carnea de mici nu are efecte negative şi nu dăunează sănătăţii. Singurul lucru care a dus la această situaţie este faptul că, în cantităţi mai mari, maschează defecte de gust. Mai exact, în cazul în care carnea este alterată, bicarbonatul adăugat în compoziţie acoperă gustul de stricat.

Un argument în favoarea derogării pe care procesatorii români de carne au solicitat-o a fost faptul că micii sunt produs tradiţional, realizat după o veche reţetă. Carmin, spre exemplu, este permis pentru cârnăciorii franţuzeşti.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri