Miliarde de euro ținute departe de ochiul public

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță, apel la Peter Magyar: Trebuie urgent să deblocheze fondurile UE

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

La mijloc sunt banii pentru programul de infrastructură 2014-2020 - adică aproape 12 miliarde de euro, din care 80% fonduri europene nerambursabile. În acest program este oferită cea mai mare sumă pusă la dispoziţia României, iar implementarea proiectelor şi cheltuirea fondurilor este supervizată de Comitetul de Monitorizare al Programului de Infrastructură Mare, în teorie, un garant al transparenţei, compus din organizații non-guvernamentale cu expertiză în domeniu. În practică însă au rămas pe dinafară cele mai proeminente şi incomode asociaţii. Printre ele - Consiliul Investitorilor Străini, Institutul de Politici Publice şi Asociaţia Pro Infrastructura - entităţi care au expus în repetate rânduri neregulile din proiecte. Pentru refuzul primit, asociaţiile nu au primit decât un răspuns sec şi zero explicaţii.

Elena Iorga, director de programe IPP: Nu oferă niciun argument pentru care a fost respinsă candidatura Institutului la acest comitet. Uitându-mă puţin pe componenţă şi ştiind şi condiţiile stabilite pentru a participa în cadrul acestui comitet de monitorizare, mă întreb ce au alte structuri admise şi nu are Institutul.

Pe lista organizaţiilor incluse în comitet sunt unele cu o vizibilitate marginală, cu o sferă de activitate prea puţin legată de infrastructură sau chiar cu legături strânse cu statul. Printre ele Asociația Aeroporturilor din România și Asociația Română a Inginerilor Consultanţi. Potrivit Hotnews, prima este de fapt o asociere a Consiliilor Judeţene care deţin aeroporturile din ţară şi Compania Națională a Aeroporturilor din București din cadrul Ministerul Transporturilor. A doua asociaţie, a inginerilor consultanţi, are în componenţă companiile de consultanță care au contracte cu statul în diverse proiecte de infrastructură.

Elena Iorga, director de programe IPP: Cred că o să ajungem în acelaşi scenariu nefericit 2007-2013 în care toată lumea alerga după a deţine o poziţie în aceste comitete de monitorizare. Însă, în realitate prea puţine au fost situaţiile în care aceste structuri au fost folosite pentru a monitoriza performanţele programului şi mai mult pentru a reprezenta interesele înguste, proprii ale entităţii.

O situaţie similară se găseşte şi în sectorul energiei. În comitetul de monitorizare nu au fost acceptate Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice şi Asociația Societăților de Servicii Energetice din România. Singurul membru care a primit undă verde este GeoExchange, un ONG specializat în energia geotermală, puţin folosită în România.