Ministerul Dezvoltării a anunțat miercuri că a depășit țintele asumate prin PNRR pentru renovarea energetică a clădirilor publice. Suprafața raportată prin programul „Valul Renovării” a fost cu 39% mai mare decât obiectivul stabilit, iar datele pentru „Fondul Local” indică, de asemenea, depășirea țintei. Documentele transmise de beneficiari urmează să fie verificate.
Prin Componenta 5 – Valul Renovării, România și-a asumat renovarea a 1.375.231 de metri pătrați de clădiri publice. Beneficiarii au încărcat în platforma Ministerului Dezvoltării documente pentru o suprafață de 1.907.482 de metri pătrați, cu aproximativ 39% peste țintă.
Pentru Componenta 10 – Fondul Local, obiectivul a fost de 1.067.108,66 metri pătrați, iar suprafața raportată a ajuns la 1.120.713,39 metri pătrați. Ministerul a anunțat o depășire de aproximativ 10%, deși diferența dintre cifrele comunicate este de circa 5%.
„Datele încărcate de beneficiari arată că am depășit țintele asumate atât prin Valul Renovării, cât și prin Fondul Local. Urmează verificarea documentațiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investițiilor realizate în comunitățile locale”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
„Clădirile renovate au facturi mai mici și sunt mai sigure seismic”
Lucrările au vizat spitale, școli, alte clădiri publice și blocuri de locuințe. Potrivit ministrului, investițiile au redus consumul de energie și costurile suportate de populație sau de autoritățile care administrează imobilele.
„Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau școli, cu o eficiență energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuințe, dar și bani publici economisiți în cazul facturilor de energie ale clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a precizat Cseke Attila.
Programul a finanțat renovări energetice moderate, aprofundate și integrate. Renovarea integrată combină măsurile de reducere a consumului de energie cu lucrările de consolidare, astfel încât clădirile să devină mai eficiente și mai sigure în cazul unui cutremur.
Clădirile generează aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivelul Uniunii Europene, iar renovarea fondului construit reprezintă una dintre principalele componente ale tranziției energetice.
România, singurul stat UE cu o țintă explicită pentru renovarea aprofundată
Abordarea României a fost evidențiată și în Raportul special nr. 20/2026 al Curții de Conturi Europene, care a analizat investițiile pentru eficiența energetică a locuințelor finanțate prin planurile naționale de redresare și reziliență.
Potrivit raportului, România a fost singurul dintre cele 27 de state membre care a legat o măsură din PNRR de o țintă explicită privind renovarea aprofundată. Auditorii europeni au constatat că acest tip de intervenție nu a fost suficient urmărit la nivelul întregului mecanism european.
Renovarea energetică moderată reduce emisiile de CO₂ cu 30% până la 60%, în timp ce renovarea aprofundată presupune o scădere de peste 60%. România a inclus în program și renovarea integrată, care adaugă lucrări de consolidare seismică intervențiilor pentru creșterea eficienței energetice.
Editor : A.D.
