Sari la conținut

Miniștrii vor bani mai mulți pentru an electoral. Pomenile electorale, o practică a tuturor guvernelor

Primul care a deschis lista solicitărilor pentru anul viitor este ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. El a cerut Guvernului cu două miliarde de lei peste bugetul din acest an, pentru proiecte ale autorităţilor locale, cum ar fi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare.

Optimistă în privinţa bugetului pe 2014 este şi Maria Grapini, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri şi Turism. Vrea să primească pentru investiţiile de infrastructură de 1.200 de ori mai mult decât anul acesta: de la 250.000 euro la 300 de mililioane de euro. Lista de solicitări este lungă.

„Cel mai important pentru mine sunt aceste proiecte de susținere a IMM-urilor, solicitarea mea e de cel puțin dublarea celor 89 de milioane pe care le-am avut pe programul de start-up, femeia manager și susținerea artizanatului și a meșteșugurilor”, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri.

Mai mulţi bani pentru 2014 îşi doreşte şi ministrul Agriculturii.

„Și eu vreau cu trei miliarde în plus. Acum vom vedea cum va fi bugetul. Sunt convins însă că se va ține cont de ce a însemnat agricultura din punctul de vedere al procentului din PIB în acest an”, a afirmat Daniel Constantin.

Ministerul Muncii vrea fonduri suplimentare pentru majorarea salariilor şi a pensiilor.

„Ministerul Muncii o să ceară strict atât cât are nevoie, pentru că dorim ca toate persoanele care au dreptul la beneficii să le primească și cele care nu au dreptul să nu le primească”, a spus Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii.

Calculele nu au fost finalizate încă pentru că nu s-a stabilit cu cât vor creşte salariile, în 2014. Până acum, guvernanţii au decis doar că pensiile vor fi indexate cu 3,75 la sută.

Măsuri populiste. „Pomenile” electorale au fost o practică a tuturor guvernelor

Acordarea unor sume mai mari de bani în an cu alegeri miroase a pomeni electorale, o practică a tuturor guvernelor. În fiecare an cu alegeri generale, românii au fost ademeniţi la vot de politicienii aflaţi la putere cu majorări de salarii şi pensii, programe pentru elevi şi ştergerea datoriilor unor mamuţi industriali şi a unor căpuşe bugetare.

În 2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a decis ca familiile cu venituri modeste să primească pentru copii, pe lângă alocaţia de stat, şi o alocaţie complementară ori de susţinere, dacă familia are un singur părinte. Potrivit estimărilor, de acest supliment financiar au beneficiat peste un milion de familii.

În acelaşi an, peste două milioane şi jumătate de pensionari au primit pensii recorelate.

„Cornul şi laptele”, un program-fanion al guvernării PSD, a fost extins şi la preşcolari.

Şi tot în 2004, nu mai puţin de 19 societăţi din minerit, alături de CFR Călători şi CFR Infrastructură au beneficiat de ştergerea datoriilor către buget şi un ajutor de la stat, cifrat la acea dată la şase mii de miliarde lei.

La patru ani distanţă, în anul electoral 2008, guvernul liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu repetă reţeta predecesorului său social-democrat: majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor s-a făcut printr-o lege promulgată, dar de fapt niciodată pusă în practică.

Pentru şcolari, este demarat programul „Un calculator pentru fiecare elev”, iar pensionarilor li se majorează pensiile cu 20 la sută.

În 2012, cu zece zile înaintea alegerilor locale, proaspăt instalatul Guvern Ponta a reîntregit salariile bugetarilor cu opt la sută. În toamnă, înaintea alegerilor parlamentare, Guvernul USL i-a anunţat pe bugetari că primesc restul de 7,4 la sută, începând cu 1 decembrie.

Pe aceeași temă