Dragoş Pîslaru a declarat că a găsit, atunci când a ajuns la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, un PNRR întârziat, iar relaţia cu cei de la Comisia Europeană era una extrem de tensionată deoarece România nu era gata să-şi asume aceste întârzieri şi ratarea unor achiziţii publice pentru obiective de infrastructură.
El a explicat că a trebuit să scape de un fenomen extrem de complicat şi de dăunător, şi anume supracontractarea, pentru că, pe un PNRR de 28,5 miliarde de euro iniţial, au fost construite contracte de finanţare pe 47,4 miliarde de euro, fără o altă bază decât poate bugetul naţional care să preia aceste proiecte.
„Am găsit un PNRR întârziat. Am găsit un PNRR în care relaţia cu Comisia Europeană era una extrem de tensionată pentru că România nu era gata să-şi asume aceste întârzieri şi ratarea unor achiziţii publice pentru obiective de infrastructură şi am găsit o aşteptare reciprocă. Comisia ne aştepta pe noi, partea română, să spunem care e perspectiva şi, din partea părţii române, era aşteptarea Comisia Europeană să zică ce proiecte să dăm jos, ca să nu le dea Guvernul jos.
Ceea ce cred eu că am adus ca schimbare de paradigmă este asumare şi responsabilitate şi, bineînţeles, onestitate. Adică am spus foarte clar, prioritatea noastră este să ne concentrăm pe partea de fonduri nerambursabile şi să ne asigurăm că luăm toţi banii, 13,5 miliarde pe zona nerambursabilă şi apoi pe zona de împrumuturi să rămână împrumuturi cât ne ţine plapuma”, a subliniat Dragoș Pîslaru, luni la Prima TV, scrie News.ro.
„Și alte state membre au întârzieri”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că ceea ce au reuşit să depună şi oficial, după preacordul cu Comisia Europeană, este integral 100% componenta de granturi, adică 13,5 miliarde şi circa 8 miliarde pe zona de împrumuturi, deci 21,5 miliarde iar din zona de împrumuturi cam o jumătate, 8 miliarde faţă de 7 care au fost o reducere faţă de ţinta iniţială.
Pîslaru a menţionat că au fost mai multe state membre care au renunţat la împrumuturi, printre care şi România, exitând state care niciodată nu au luat împrumuturi.
„Sunt şi alte state membre care au întârzieri. Sunt state care n-au depus cererea de plată a IV-a, adică cumva într-o situaţie similară cu a României”, a explicat el.
Potrivit ministrului, diferenţa în România, care cumva agravează puţin situaţia, sau aşa a găsit-o un pic agravantă, este faptul că la noi a existat o neclaritate, la proiectele concrete din PNRR.
„Prima problema a fost legată de ce investiţii şi ce componente rămân în PNRR şi sunt implementabile, se pot finaliza până pe 31 august 2026 şi asta am rezolvat, la sfârşitul lunii iulie, deja aveam o înţelegere cu Comisia Europeană, pe câţi bani putem conta. După care a urmat luna august, care a fost crucială, în care a trebuit să scăpăm de un fenomen extrem de complicat şi de dăunător, şi anume supracontractarea.
Pe un PNRR de 28,5 miliarde de euro iniţial, s-au construit contracte de finanţare pe 47,4 miliarde de euro, cumva, fără o altă bază decât poate bugetul naţional care să preia aceste proiecte. (...) Este un lucru sistemic, a fost o perioadă preelectorală-electorală în care s-au promis foarte multe proiecte şi s-au semnat contracte. (..,) O bună parte dintre ele pur şi simplu au rămas pe hârtie”, a conchis Pîslaru.
Editor : Ana Petrescu
