Mugur Isărescu: Înainte nu era Facebook. Acum, tehnologia modernă nu asigură alchimia când priveşti clientul în ochi

Data publicării:
isarescu Mediafax Foto-Silviu Matei

Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela.

De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică până când nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent.

Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci când îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul.

Şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.red.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Până la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfârşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul”, a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit MEDIAFAX.

Acesta a participat la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii „Palatele Băncii Naţionale a României Volumul I: Palatul vechi”. Volumul lansat marţi este dedicat istoriei Palatului Vechi din Strada Lipscani, cel care a găzduit mai mult de 80 de ani funcţionarea Băncii Naţionale a României.

Supravegherea negustorilor de la balconul beăncii centrale

El a menţionat că această comunicare era un fel de transparenţă prin expunere, iar supravegherea clienţilor se realiza vizual, negustorii cu pravălii pe Strada Lipscani, unde a fost construit palatul vechi al băncii centrale, fiind urmăriţi de la balcoanele palatului.

„Supravegherea era de fapt supraveghere vizuală, de aceea în jurul băncii centrale erau celelalte bănci comerciale şi se ieşea la balcon - Băi, ia vezi ce face Xulescu, şi-a închis prăvălia sau nu? - Că dacă şi-a închis prăvălia era supravegheat când iese în faţa prăvăliei dacă este vesel sau trist.

Erau formele acestea palpabile de supraveghere. Până şi-n interiorul băncii - negustorii veneau să sconteze - erau supravegheaţi de la balcoane (acum sunt închise, că se face curent, dar atunci erau deschise) de cei care înregistrau - cum se numeşte în prezent back office – conţopiştii stăteau sus şi din când în când se uitau pe balcon să vadă cum se comportau comercianţii care solicitau credite.

Relaţia directă cu clientul, în condiţiile în care banca era prima bancă de emisiune - era bancă comercială, dădea credite economiei - era extrem de importantă, iar clădirea băncii era, din acest punct de vedere, adecvată negoţului cu bani din secolul al XIX-lea”, a povestit Isărescu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri