România ar putea începe discuțiile concrete privind aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, însă doar în condițiile în care deficitul bugetar va fi redus sub pragul de 3% și economia va reuși să mențină o creștere sustenabilă, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în conferința de presă de prezentare a Raportului asupra inflației - februarie 2026.
Guvernatorul BNR a explicat că reducerea deficitului reprezintă principala condiție pentru stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică europeană, subliniind că acest proces nu este unul simplu.
Deficitul bugetar, o problemă structurală
Mugur Isărescu a insistat că deficitul nu trebuie privit ca responsabilitatea unui anumit guvern sau a unor persoane, ci ca o problemă acumulată în timp, la nivelul întregii economii.
„Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul țării”, a afirmat acesta, adăugând că trebuie finanțat pentru a permite funcționarea statului. În lipsa finanțării, a avertizat guvernatorul, statul nu ar mai putea plăti pensii sau salarii în sectorul public.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Potrivit acestuia, o parte importantă a datoriei publice reflectă subfinanțarea cronică a unor sectoare esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea sau ordinea publică, probleme existente de zeci de ani.
„Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a spus guvernatorul BNR, adăugând că procesul de corecție „va fi dureros”.
CITEȘTE ȘI: BNR a prezentat noile estimări privind inflația. Isărescu: „Prognoza nu include plafonarea prețului la gaze”
Euro, posibil după stabilizarea finanțelor publice
În ceea ce privește calendarul aderării la zona euro, Mugur Isărescu a explicat că, dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va funcționa, România ar putea ajunge să discute concret despre adoptarea monedei unice peste aproximativ cinci ani.
Totuși, acesta a atras atenția că reducerea deficitului nu este suficientă, fiind necesară și scăderea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce presupune ani de creștere economică mai rapidă decât deficitul bugetar.
„După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a explicat Isărescu.
Totodată, acesta a criticat și comparațiile frecvente cu Bulgaria, care a făcut pași spre aderarea la zona euro, arătând că mai multe economii importante din regiune nu au adoptat încă moneda unică.
„De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat retoric Isărescu, subliniind că România se află într-o situație comparabilă cu aceste state.
El a dat exemplul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, arătând că și România are nevoie de mai mulți ani pentru a reduce nivelul datoriei sub pragurile considerate sustenabile.
BNR susține aderarea la zona euro
Mugur Isărescu a respins ideea că sistemul bancar sau Banca Națională s-ar fi opus vreodată adoptării monedei euro, precizând că instituția a sprijinit constant acest obiectiv.
Potrivit guvernatorului, până în 2018 a funcționat un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, existând inclusiv planuri logistice privind distribuția numerarului. Tema a fost însă abandonată ulterior, pe fondul pandemiei și al războiului din regiune.
„În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat guvernatorul BNR.
Editor : A.D.
