Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a spus marţi că România trebuie să adopte un nou model de creştere economică, bazat pe competitivitate şi inovare, pentru a evita stagnarea la nivelul convergenţei reale, cunoscută în literatura de specialitate drept „capcana venitului mediu”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Declaraţiile au fost făcute la Palatul Victoria, în cadrul dezbaterii „România: creştere economică bazată pe competitivitate", organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, potrivit Agerpres.
„În esenţă, discuţia noastră se rezumă la următorul lucru: ce traseu va alege România pentru anii care urmează. Ceva timp, România a urmat un model care a generat rezultate - costurile forţei de muncă competitive şi consum intern puternic. Dar acest model, în momentul de faţă, se apropie de limitele sale. Convergenţa salariilor avansează, dar creşterea productivităţii trebuie şi ea să accelereze. Dacă vrem să evităm ceea ce economiştii numesc stagnarea la nivelul convergenţei reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să mergem mai departe, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opţională", a declarat Oana Gheorghiu, potrivit traducerii asigurate de organizatori.
Vicepremierul a subliniat că noţiunea de competitivitate nu se limitează la cercetare şi tehnologie, ci presupune şi disciplină economică, instituţii funcţionale şi companii performante, inclusiv întreprinderi de stat.
„Nu putem vorbi cu credibilitate despre o creştere inteligentă atât timp cât întreprinderile publice generează pierderi cronice, nu creează valoare şi funcţionează fără vreo guvernanţă profesională. Reformarea întreprinderilor de stat nu este, prin urmare, un aspect separat; este o parte esenţială, care vine cu schimbarea modelului economic. Guvernanţa reală, selectarea profesională şi transparentă a consiliilor directoare, răspunderea managerilor şi disciplina financiară nu sunt detalii tehnice. Acestea sunt condiţii cheie pentru competitivitate, pentru sustenabilitate bugetară şi pentru încrederea publicului", a declarat Gheorghiu.
Ea a detaliat şi elementele care ar trebui să însoţească o tranziţie economică de succes, arătând că aceasta trebuie să fie orientată spre crearea de noi activităţi şi companii, capabile să înlocuiască sectoarele neviabile.
„Tranziţiile de succes sunt dinamice - crearea de noi activităţi şi de noi companii care înlocuiesc ce nu mai este viabil, adaptându-se în acelaşi timp la contextul din jurul nostru şi astfel încât să ne folosim la maximum resursele. Asta include talent, capital şi energie. Talentul este resursa cea mai rară. Ţările care au trecut rapid de la venituri medii la venituri mari au mai multe caracteristici în comun: au protejat antreprenoriatul, întreprinderile libere, au disciplinat veniturile şi le-au protejat în ceea ce priveşte performanţa, au dezvoltat capitalul uman şi recompense pe baza meritelor şi s-au folosit de momentele de presiune pentru a reforma instituţiile şi politicile publice care nu mai corespundeau scopului iniţial", a afirmat Gheorghiu.
În context, viceprim-ministrul a arătat că România trebuie să valorifice la maximum cadrul instituţional şi financiar al Uniunii Europene, inclusiv viitorul Fond de competitivitate european, conceput ca instrument centralizat pentru tehnologii strategice.
„Dar finanţarea de una singură nu generează productivitate. Ce contează este un mediu favorizant, un sector privat dinamic şi reguli stabile, predictibile, o administraţie bazată pe merit şi un stat care să acţioneze ca un acţionar responsabil, nu ca un manager pasiv sau inconsecvent. Asta înseamnă ţinte clare de performanţă, indicatori cheie de performanţă măsurabili şi consecinţe pentru cei care nu au rezultate scontate. Parteneriatul nostru cu Banca Mondială, inclusiv prin mecanisme de împrumuturi pentru dezvoltare de politici, implică fix aceste aspecte. Reforme structurale, sustenabilitate fiscală şi o creştere generată de sectorul privat", a explicat Gheorghiu.
În final, aceasta a subliniat că reforma întreprinderilor de stat este esenţială inclusiv pentru consolidarea spaţiului fiscal.
„Până la urmă, întrebarea e clară: cum facem tranziţia către un model economic important, fără a submina stabilitatea, dar în acelaşi timp, fără a amâna reforme care sunt deja demult aşteptate? Reformarea întreprinderilor de stat se referă şi la spaţiul fiscal. Fiecare leu irosit este un leu care n-a fost investit în infrastructuri de educaţie sau sănătate. Întreprinderile de stat trebuie să devină parte a soluţiei, nu a problemei. Reformarea acestora reprezintă un test care dovedeşte seriozitatea noastră în această schimbare", a mai spus Gheorghiu.
Editor : M.B.
