Munca la negru și plata salariilor „în plic” continuă să fie o problemă structurală a pieței muncii din România, potrivit raportului „OCDE Economic Surveys: Romania 2026”, publicat luni. Documentul atrage atenția că economia informală rămâne extinsă, iar o parte semnificativă din activitatea economică are loc în afara sistemului fiscal și a protecției sociale.
Raportul subliniază că nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială.
În plus, fenomenul este strâns legat de nivelul scăzut al ocupării formale și de existența unui sector informal semnificativ în anumite zone ale economiei.
Vezi raportul aici.
Economia informală rămâne ridicată în România
Potrivit analizei OCDE, o parte importantă din activitatea economică din România continuă să se desfășoare în afara cadrului legal. Raportul menționează că munca nedeclarată reprezintă o provocare majoră pentru piața muncii și pentru colectarea veniturilor fiscale.
„Nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice”, arată documentul OCDE, care subliniază că fenomenul este mai pronunțat decât în multe alte economii europene.
Munca nedeclarată apare în mai multe forme: în unele cazuri, persoanele lucrează fără contract de muncă, în alte situații, angajații au contract, dar salariul este declarat doar parțial, restul fiind plătit neoficial.
Cum funcționează salariile „în plic”
Una dintre cele mai răspândite forme ale economiei informale este plata salariilor „în plic”. În această situație, angajatul primește oficial un salariu mai mic, de multe ori salariul minim, iar diferența este plătită în numerar, fără a fi declarată autorităților.
Raportul OCDE explică faptul că acest tip de practică apare frecvent în economiile unde nivelul taxării muncii este ridicat și unde controlul fiscal este insuficient.
În România, fenomenul este alimentat și de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net primit de angajat.
În același timp, raportul arată că o parte din veniturile obținute de lucrători sunt subraportate, ceea ce afectează atât sistemul de taxe, cât și funcționarea pieței muncii.
Potrivit raportului OCDE, munca nedeclarată apare mai des în activități precum agricultura, construcțiile sau diverse servicii prestate ocazional.
De asemenea, fenomenul este mai frecvent în zonele rurale, unde activitățile agricole de subzistență și munca în cadrul afacerilor familiale sunt încă foarte răspândite. În aceste cazuri, multe activități economice nu sunt înregistrate oficial.
Raportul arată că informalitatea este asociată adesea cu locuri de muncă slab plătite și cu condiții de muncă precare, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare profesională ale lucrătorilor.
Riscurile pentru angajați
Deși plata salariului „în plic” poate părea avantajoasă pe termen scurt, pentru angajați riscurile sunt semnificative. Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale.
În plus, angajații care lucrează la negru sau care primesc o parte din salariu neoficial pot avea dificultăți în cazul unui conflict de muncă, deoarece nu pot demonstra veniturile reale sau condițiile în care au lucrat.
Raportul OCDE subliniază că lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, inclusiv din asigurările de sănătate și din sistemul de pensii.
Această situație crește riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării.
Munca nedeclarată nu afectează doar angajații, ci și mediul de afaceri și economia în ansamblu. Firmele care plătesc salarii la negru au costuri mai mici și pot concura neloial cu companiile care respectă legislația fiscală și a muncii.
În același timp, economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, ceea ce limitează resursele disponibile pentru finanțarea serviciilor publice, cum ar fi sistemele de sănătate, educație sau pensii.
Raportul OCDE avertizează că informalitatea ridicată poate afecta funcționarea pieței muncii și poate reduce productivitatea economiei.
Citește și: Raportul OCDE: sistemul de insolvență din România rămâne ineficient. Până la 25% dintre firme sunt „companii zombie”
Ce recomandă OCDE pentru reducerea muncii la negru
Pentru a combate fenomenul muncii nedeclarate, raportul recomandă mai multe măsuri care ar putea îmbunătăți conformarea fiscală și funcționarea pieței muncii, precum modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată.
În același timp, organizația subliniază că politicile publice trebuie să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, inclusiv prin măsuri care să faciliteze accesul la locuri de muncă declarate și prin reducerea barierelor administrative.
„Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii”, se arată în raportul OCDE dedicat României.
În lipsa unor măsuri eficiente, fenomenul muncii la negru riscă să continue să afecteze atât stabilitatea sistemelor sociale, cât și dezvoltarea economică pe termen lung.
