Open Institute: Concluzii surpriză privind decalajul UE-România

Open Institute Sofia a calculat cât de repede indicatorul PIB pe locuitor al țărilor din Europa Centrală și de Est va ajunge la 90% din media UE. Surprizele nu lipsesc.

Țările Europei Centrale și de Est (ECE), membre UE, vor avea de așteptat până la 24 de ani pentru a ajunge din urmă media UE la capitolul Produs Intern Brut pe locuitor, potrivit unei analize a Open Institute Sofia, preluată de Bloomberg.

Analiza este centrată pe Bulgaria însă nu lipsesc referirile la celelate țări UE din regiune. Cel mai mult va avea de așteptat Bulgaria, cu un orizont de 24 de ani până la atingerea unui prag de 90% din media UE.

Un deceniu după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria ar putea avea încă un sfert de secol să aștepte până când va fi la fel de bogată ca și restul blocului, notează Bloomberg. PIB pe cap de locuitor al țării balcanice a atins 49% din media UE, de la 40% la intrarea în 2007. Raportul menționează că atingerea pragului de 90% va dura până în 2042, mai mult decât în cazul oricăror alți membri.

Și aceasta presupune că expansiunea economică va continua să depășească 4 la sută pe an. "Bulgaria va depăși diferențele de venituri mari cu media UE în 24 de ani dacă va menține nivelul actual de creștere", a afirmat institutul. "Dar aceste termene nu sunt nici garantate, nici sigure".

Bulgaria nu este însă în cea mai critică poziție. Vecinii din Balcanii de Vest care doresc să se alăture UE în jurul anului 2025 au o sarcină mult mai dificilă de a depăși decalajul uriaș. Serbia și Albania vor trebui să aștepte până în 2100 pentru a atinge pragul de 90%. Țara aflată în poziția cea mai bună este Cehia care a atins deja 90% din media UE. Cu zece ani care o despart de pragul de 90% din media PIB pe locuitor a UE, România este în urma Sloveniei (3 ani), Lituaniei (7 ani) și a Slovaciei ( 8 ani) însă, surpriză, înaintea Letoniei și Poloniei (12 ani), Estoniei (16 ani), Ungariei (17 ani), Croației (23 de ani) și Bulgariei (24 de ani).

Analiza ia probabil în considerare ritmul înalt de creștere economică al României bazat pe un model de încurajare al consumului. În realitate însă, este puțin probabil că acest model se va putea menține și în anii următori, că va aduce aceleași rate înalte și că, foarte important, nu va fi cauza unor puternice dezechilibre economice, in ipoteza unor conjuncturi economice nefavorabile în UE.