Petrolul românesc, stors până la ultima picătură

Data publicării:
sonda petroliera - 89073-Mediafax Foto-Ionel Iancu

Şapte litri de carburant consumă în medie o maşină pe drumul de la Bucureşti la Piteşti. Deşi cantitatea pare infimă, fiecare strop de petrol seacă şi mai mult resursele României, prima ţară din lume cu producţie de ţiţei şi cu rafinărie. Zăcămintele sunt însă pe sfârşite.

Deşi România are 8.500 de sonde, iar Arabia Saudită mai puţin de jumătate, producţia pe sondă în România este de peste 300 de ori mai mică decât în Arabia Saudită. Adică nouă barili pe zi, în timp ce Arabia Saudită produce 2.800 de barili pe zi.

Lângă Piteşti, petroliştii sapă în pământul găurit deja ca o sită. Folosesc hărţi 3D şi foraje orizontale. Injectează în pământ până şi bacterii care să elibereze stropii de hidrocarburi din sol, pentru a-i aduce la suprafaţă.

„Zona în care ne aflăm exploatează zăcământul din 1960. S-a demarat un proces de redezvoltare a zăcământului. S-au forat 26 de sonde de producţie şi injecţie de apă sărătă. Sondele sunt forate la adâncimea de 1.000 de metri”, explică Remus Ştefănescu, manager exploatare petrolieră.

Chiar dacă forajele ajung mult mai departe, nicio tehnologie descoperită până acum nu poate scoate tot petrolul ascuns în roci.

Sondele de ţiţei pot fora până la cinci kilometri adâncime și nu pot scoate la suprafaţă din rezerva zăcământului decât 25%. Tocmai de aceea în sol se injectează apă, abur şi chiar polimer.

Producţia de petrol a României se bazează acum pe rezerve descoperite cu zeci de ani în urmă. În 12 zăcăminte petroliştii vor să investească 500 de milioane de euro până în 2017 pentru a le exploata cât se mai poate.

România are în acest moment 240 de zăcăminte de ţiţei, iar 90% dintre acestea sunt mai vechi de 40 de ani. Ceea ce înseamnă că fără investiţii de acest fel, producţia ar putea să scadă cu 10% în fiecare an.

După ce este extras, petrolul este separat de apă şi gaz în instalaţii uriaşe. Apa este reinjectată în pământ pentru a crea presiune în zăcământ, iar petrolul ajunge în depozite şi de acolo, în rafinării. Transformat în benzină şi motorină este cumpărat la preţuri ca în vestul Europei, însă doar jumătate din consum poate fi acoperit cu petrolul extras din solul României. Restul este importat, iar ponderea ţiţeiului rusesc, kazah sau azer creşte de la o zi la alta în benzinăriile autohtone.    

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri