Petru Luhan: Rețeaua de transport din UE ar putea fi ajutată de combaterea evaziunii fiscale

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 22 aprilie

Zi decisivă pentru Cîrstoiu

Ninge la munte

Ploile torențiale au făcut ravagii în cea mai bogată provincie din China

Nicușor Dan: „Piedone este un interlop”/ Piedone: „Mă pot vota interlopi, dar nu sunt asociat cu ei”

Săptămâna aceasta a avut loc summitul Uniunii Europene, dedicat în principal combaterii evaziunii fiscale, având în vedere că pierderile bugetelor europene provocate de evaziunea fiscală sunt estimate la 1.000 de miliarde de euro pe an. 

„A fost o urgență pe masa dezbaterilor. S-a votat că trebuie luate măsuri din partea CE privind acordurile bilaterale cu țări ca Elveția, Liechtenstein, Andorra, San Marino, pentru că multe companii care acționează pe teritoriul UE au sediul principal în astfel de țări și își generează avantaje competitive. PE a cerut să se elaboreze o comisie de supraveghere la nivelul băncilor din zona euro, vrem acces sporit la documente, vrem accesul băncilor din zona noneuro la aceste reglementări, cei care doresc. De asemenea, consiliul de supraveghere să aibă acceptul PE. Noi vrem să vedem cine ne reprezintă în acest for în sistemul de supraveghere a sistemelor bancare”, a explicat, în emisiunea „Jurnal extern”, europarlamentarul Petru Luhan.

„Renegocierea acordurilor nu e ușoară. Personal am înaintat amendamente și am spus că societățile cu sediile în paradisele fiscale să fie limitate de la anumite drepturi și beneficii pe care le oferă UE. Să aibă alte mecanisme de piață monetară, mai restrictive decât pentru companiile din spațiul comunitar european. Amendamentele au fost adoptate, spre bucuria mea”, a precizat el.

„PE are ca primă prioritate găsirea unei soluții pentru combaterea crizei și șomajului excesiv. Un supliment de resurse financiare ar putea finanța anumite măsuri. 1000 miliarde înseamnă 10% din bugetul UE pe șapte ani. Banii ar putea fi folosiți pentru politica de coeziune, elaborarea rețelei de transport în interiorul UE, prin care România ar fi foarte avantajată, am putea sprijini mediul de afaceri, mai ales în privința întreprinderilor mici și mijlocii. Este important și sprijinul pentru tineri, integrarea lor în câmpul muncii și antreprenoriatul în rândul tinerilor”, a subliniat Petru Luhan.