Povestea produselor autohtone despre care străinii ştiu mai multe decât românii 

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Povestea magiunului de Topoloveni datează din 1914, dar recunoaşterea internaţională a venit abia în 2001, când vechea fabrică a oraşului a fost modernizată. Nouă ani mai târziu, magiunul din Argeş a ajuns furnizorul Casei Regale a României.

„Nou pentru fabrica de magiun Topoloveni, acum lansăm magiunul de prune bio. Nu achiziţionez prună bio fără ca acest frunizor să aibă documentele certificatul de conformitate ecologic pentru care eu o să etichetez magiunul ca magiun bio”, spune Cecilia Găgeanu, director tehnic al Sonimpex.

Renumiţi sunt şi cârnaţii de Pleşcoi. Reţeta de preparare a fost transmisă din generaţie în generaţie. Produsele tradiţionale ajung şi la românii din Spania.

Sunt însă şi produse autohtone pe care străinii le apreciază mai mult decât românii

Este vorba despre centurile de siguranţă şi despre husele pentru scaunele auto pentru bebeluşi, fabricate de cel mai mare producător mondial de profil.

În fabrica de la Pașcani se produc într-un an aproape 3 milioane de accesorii necesare scaunelor pentru copii, huse, dar si centuri de siguranță. Cei mai importanți clienți ca şi valoare a exporturilor sunt în Europa, iar cele mai îndepărtate destinații unde ajung toate aceste produse sunt Coreea de Sud şi Japonia.

Firma Te-Rox Prod din Paşcani a început să producă în 2007, pe ruinele fostei fabrici de blugi de pe vremea lui Ceauşescu. Începutul a fost greu.

„În plină criză, sfârşitul anului 2006 m-am trezit cu câteva sute de salariați, cu o tehnologie nouă, fără piață”, precizează Doina Cepalis, director general Te-Rox.

Fabrica lucrează în exclusivitate pentru branduri precum Ferrari sau Disney.

O companie puţin cunoscută românilor este şi fabrica de sticlă din Turda, principalul exportator de cupe de îngheţată din Europa, cu vânzări lunare de un sfert de milion de euro.

„Când mergeam la târguri toţi clienţii întrebau unde este Turda. De ce? Răspunsul e simplu. Este o societate, 1921 este anul înfiinţării, e o societate care şi-a făcut un nume, care exportă pe toate pieţele lumii.”, povesteşte Traian Rusan, directorul fabricii Sticla Turda.

Astăzi, aici mai lucrează doar 350 de oameni, faţă de 7000 în anii '70. Singura linie de producţie din România cu sticlă suflată manual nu fabrică nimic pentru piaţa autohtonă.

Pentru străini produce şi Terapia Ranbaxy din Cluj-Napoca, cel mai mare producător de medicamente generice din România.

„Comercializăm medicamente fabricate în Cluj în peste 25 de ţări, jumătate din toate pieţele importante, cum ar fi: Marea Britanie, Germania, Austria şi în fosta Uniune Sovietică”, afirmă Dragoş Damian, directorul Terapia Ranbaxy.

Cu o istorie de aproape un secol, compania produce 200 de tipuri de medicamente orale şi injectabile. Faringosept este unul dintre cele mai cunoscute branduri ale firmei, atât în România cât şi peste hotare. Îi aduce producătorului în jur de 10 milioane de dolari pe an, numai din ţările din fostul bloc comunist.