Preţul aurului este pe cale să încheie luna martie cu un declin de aproximativ 14,6%, cea mai mare scădere lunară de la criza financiară din octombrie 2008, când metalul preţios s-a depreciat cu 16,8%, pe fondul efectelor economice ale războiului dintre Statele Unite şi Iran, care a intrat în a cincea săptămână, transmite CNBC, citat de News.ro.
Marţi, preţul aurului a crescut cu aproximativ 3%, până la 4.652,31 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe aur au urcat la aproximativ 4.645 dolari pe uncie.
Creşterea modestă vine într-un context de incertitudine privind evoluţia conflictului dintre SUA şi Iran. Potrivit Wall Street Journal, preşedintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că este dispus să oprească ostilităţile militare chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă.
Într-o postare pe reţeaua Truth Social, Trump a afirmat că Washingtonul ”poartă discuţii serioase” cu oficiali iranieni, dar a avertizat că, în lipsa unui acord rapid, forţele americane ar putea ataca centrale electrice, câmpuri petroliere şi insula Kharg, un punct esenţial pentru exporturile de petrol ale Iranului.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat într-un interviu pentru Al Jazeera că obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi atinse ”în câteva săptămâni, nu în luni”.
În acelaşi timp, Reuters a relatat că aproximativ 2.500 de puşcaşi marini americani au sosit în Orientul Mijlociu în weekend, provenind din unitatea de elită 82nd Airborne Division.
Conflictul din regiune a afectat piaţa aurului, deoarece creşterea puternică a preţurilor la petrol şi gaze a alimentat temerile privind o accelerare a inflaţiei la nivel global şi posibilitatea unor noi majorări ale dobânzilor.
În prezent, Wayne Nutland, manager de investiţii la Shackleton Advisers, a declarat că în ultimii ani modul în care se tranzacţionează aurul s-a schimbat semnificativ. Înainte de războiul din Ucraina, preţul aurului era de regulă invers corelat cu randamentele obligaţiunilor şi cu dolarul american: aurul creştea când acestea scădeau şi invers.
După izbucnirea conflictului din Ucraina, aceste relaţii s-au modificat, iar în 2025 şi la începutul lui 2026 aurul a crescut mult peste nivelurile sugerate de relaţiile tradiţionale dintre pieţe.
Potrivit lui Nutland, în contextul războiului cu Iranul, aurul pare să fi revenit la relaţia sa clasică cu pieţele financiare. Randamentele obligaţiunilor şi dolarul american au crescut, iar aurul a reacţionat prin scădere.
Iain Barnes, director de investiţii la Netwealth, a afirmat că volatilitatea aurului a fost în ultimele luni de două ori mai mare decât media istorică, în mare parte din cauza participării tot mai mari a investitorilor financiari.
El a explicat că băncile centrale care încearcă să îşi diversifice rezervele şi să reducă dependenţa de dolar au contribuit la creşterea aurului în ultimii ani, însă piaţa a ajuns într-un punct în care investitorii au început să marcheze profiturile.
Barnes a comparat situaţia actuală cu evoluţiile din 2008, când investitorii au amplificat mişcările de pe piaţa materiilor prime după schimbarea sentimentului faţă de dolar. Pe măsură ce criza financiară globală s-a extins, apetitul pentru risc a scăzut, iar aurul a fost afectat alături de alte materii prime precum petrolul şi cuprul.
Analiştii Goldman Sachs consideră totuşi că perspectivele pe termen lung pentru aur rămân pozitive. Ei estimează că preţul ar putea ajunge la aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului 2026.
Potrivit băncii americane, această evoluţie ar putea fi susţinută de diversificarea rezervelor băncilor centrale, de revenirea poziţiilor speculative pe piaţă şi de eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA.
Analiştii avertizează însă că pe termen scurt riscurile rămân orientate în jos, mai ales dacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă şi determină investitorii să lichideze poziţiile în aur. Pe termen mediu, însă, tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul preţios ca activ de refugiu.
Editor : A.P.
