Sari la conținut
News Alert

Prognoza CE: Inflație însoțită de creștere economică în scădere

Comisia Europeană (CE) estimează că avansul economiei României va încetini la 4,5% în 2018 şi la 4% în 2019, după ce a accelerat în 2017 la 6,7%, se arată în prognoza intermediară de iarnă.

Creșterea economică în România s-a accelerat în 2017, estimându-se că PIB-ul real a crescut cu 6,7% an la an. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, susținut de reduceri de impozite indirecte și de salarii în creștere atât în ​​sectorul public, cât și în cel privat.

După o contractare în 2016, investițiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul de redresare, totuși, a rămas scăzut, pe măsură ce investițiile publice s-au redus brusc pentru al doilea an consecutiv.

Boom-ul în consumul privat a dus la o creștere a importurilor. Ca o consecință, exporturile nete au acționat ca o piedică în creșterea PIB-ului real, în ciuda creșterii relative puternice a exporturilor absolute.

Creșterea PIB-ului se va decelera la 4,5% în 2018 și la 4,0% în 2019. Creșterea consumului se așteaptă să fie mai temperată în 2018, deoarece inflația va afecta veniturile disponibile iar creșterea salariilor va încetini. Este de așteptat ca consumul privat să continue să acționeze ca principalul factor de creștere pe orizontul de prognoză. Se estimează că investițiile se vor consolida pe fondul implementării proiectelor finanțate din fonduri UE.

Condițiile pieței muncii s-au îmbunătățit în conformitate cu expansiunea economică. În 2017, rata șomajului a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Piața redusă a forței de muncă, împreună cu o creștere a salariului minim de 16% în februarie 2017 și cu creșterile salariale din sectorul public, au condus la o creștere mai rapidă a salariilor.

În ansamblu, salariile medii nete se estimează că au crescut cu aproximativ 13% în termeni reali în 2017. Salariile reale sunt așteptate să crească și în 2018, deși într-un ritm mai lent, datorită creșterii în continuare a salariilor publice și a unui salariu minim în creștere.

Reducerile de TVA nu țin sub control inflația

După doi ani consecutivi de scădere a prețurilor de consum, inflația a devenit pozitivă în 2017, în ciuda faptului că a fost diminuată de reducerile de TVA și de reducerea accizelor la combustibil.

Inflația a început să se accelereze în a doua jumătate a anului 2017 din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. În decembrie 2017, inflația anuală a fost de 2,6%, în timp ce inflația de bază a fost de 1,9%. Inflația globală este proiectată să crească și mai mult ca presiune a cererii, iar efectul reducerilor fiscale din ianuarie 2017 se va estompa.

Majorarea accizelor la carburanți din octombrie 2017 ar trebui să sporească și mai mult inflația în acest an. Astfel, inflația se preconizează a fi de 4,1% în 2018 și de 3% în 2019. Pe măsură ce inflația a revenit la intervalul țintit de BNR, respectiv 2,5% ± 1 punct procentual (pp), Banca Națională a României a început să înăsprească politica monetară. În ianuarie 2018, rata de bază a politicii monetare a fost majorată cu 0,25 puncte procentuale, acesta fiindprima majorare a ratei din 2008.

Modelul polonez

Modelul de creștere economică românesc pare a fi unul total diferit de cel polonez, Polonia fiind o altă țară UE cu o creștere economică importantă. In cazul acesteia CE prognozează o creștere economică de 4,2% pentru 2018 (cu doar 0,3 pp mai mică decât a României), dar cu o inflație de doar 2,1%, aproape la jumătate față de noi. Un caz aparte este cel al Irlandei în care caz CE estimează o creștere economică de 4,4% din PIB și inflație doar 0,9%.