Rafinăria și benzinăriile Lukoil, filiera iraniană. Ce se ştie până acum

Data publicării:
05 NIOC 1

Foto: financialtribune.com

Intrată în atenția procurorilor DNA pentru infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, cu un proces penal pe rol deschis pe numele mai multor șefi români și ruși, compania Lukoil pare a-și pregăti o ieșire parţială din scenă. Cel puțin din afacerea care presupune rafinarea țițeiului și apoi vânzarea carburanților produși către populație. Rușii acuză sentimente antirusești în Europa de Est care le-ar afecta afacerile. Retragerea ar veni în contextul în care banii câștigați nu sunt prea mulți, cel puțin dacă ne uităm la raportările oficiale de la Ministerul Finanțelor.

Interesele, mutate spre exploatare

Unitatea Lukoil din Ploiești a intrat în premieră anul trecut pe profit, după ce pierderile însumate aferente perioadei 2010-2014 s-au cifrat la 2,2 miliarde lei. Numai în 2014 Lukoil a marcat pierderi de 308 milioane lei. Profitul obținut în 2015 a fost minim, respectiv 15,1 milioane lei, în condițiile în care volumul business-ului s-a cifrat la 4,3 miliarde lei, cu o treime sub cel din 2014, fiind totuși unul considerabil.

Spre deosebire de competitorii direcți de la OMV Petrom, Lukoil este nevoită an de an să își aducă țițeiul prin terminalele companiei naționale de transport produse petroliere, Conpet, de la Marea Neagră. Țițeiul ajunge mai apoi la rafinăria Teleajen, operaţiuni pentru care anul trecut Lukoil a plătit peste 100 de milioane de lei.

Pe lângă aceste costuri operaționale, există și cele de imagine. Potrivit oficialilor Lukoil, compania are de întâmpinat - nu se știe dacă și în România, dar sigur în Ţările Baltice și Polonia - rezerva consumatorilor față de tot ce vine din Rusia. La finele anului trecut și în acest an compania a vândut 240 de stații de carburanți din Lituania, Letonia și Polonia, fiind invocate sentimentele anti-rusești din regiune.

Compania ”a început să piardă bani și a simțit o atitudine negativă” îndreptată impotriva ei, a spus Vagit Alekperov, CEO Lukoil. Prezent la postul TV Russia-24, el a menționat un ”sentiment antirusesc destul de serios”.

Însă planurile rușilor de a se retrage din zona de rafinare și comercializare cu amănuntul și de a rămâne doar în zonele de prospectare și extracție nu privesc doar Europa de Est, ci întreaga lor activitate în Europa. Prin urmare, ele nu ar avea de-a face neapărat cu presupuse sentimente ostile, pe unele pieţe, faţă de Moscova.

Lukoil ar putea considera cedarea activelor sale din Europa sau chiar vânzarea acestora pentru a se concentra pe explorare în Rusia și alte țări, a declarat agenției Reuters, în urmă cu câteva zile, Vagit Alekperov. ”Cel mai probabil, în viitor vom avea în vedere următorii pași: cedarea activelor către o companie europeană sau vânzarea acestora. Pe termen mediu compania se va focaliza pe exploatare geologică”, a spus el. Lukoil are în Europa patru rafinării, în România, Bulgaria, Italia şi Olanda.

Iranienii,- partenerii, iar nu competitorii Lukoil

La capătul a patru ani de embargo, Iranul, țară situată în primele cinci țări producătoare, se reîntoarce în afacerile globale cu țiței. În pofida aparențelor, compania rusă Lukoil pare a fi mai degrabă partenera iranienilor decât concurenta acestora. Cel puțin astfel prezintă situația publicația oficială rusă Sputniknews.com. ”Pentru Rusia, reîntoarcerea Iranului pe piața internațională a țițeiului este o binefacere, nu o amenințare”, nota la începutul anului canalul de știri apropiat de Kremlin. Primele patru milioane de barili de petrol încărcați în ianuarie, după ridicarea embargoului, cu destinația Europa, au avut ca destinatari companii din Franța, Spania dar și din Rusia. Compania Litasco, subsidiară a gigantului rus Lukoil, a beneficiat de un milion de barili, cantitate destinată procesării la rafinăria Teleajen.

Acum, Lukoil se aşteaptă să înceapă lucrări semnificative de dezvoltare a zăcămintelor din Irak, a anunţat Vagit Alekperov, preşedintele grupului petrolier rus, într-un interviu acordat portului Rossiya 24 TV, transmite TASS.

„Iranul este ţara cu cele mai mare rezerve de gaze naturale şi ţiţei din lume. Toţi operatorii din sectorul energiei sunt interesaţi de dezvoltarea zăcămintelor din Iran. Şi, desigur, noi cunoaştem foarte bine zăcămintele deoarece am lucrat acolo înainte de impunerea sancţiunilor şi împreună cu firme partenere am deschis unele depozite masive. De aceea vrem să revenim”, a explicat şeful Lukoil, citat de Agerpres.

Intrarea rușilor în Iran ar putea fi însă facilitată dacă le vor ceda active deținute de ei în Europa. Iranienii nu numai că vor să-şi recapete locul în livrările de țiței către vechiul continent, dar vor să dețină și propriile rafinării. În 2012, la momentul declarării embargoului, iranienii erau în discuții pentru realizarea a nouă rafinării în Asia, dar și în Europa. Acum, proiectul reînvie. ”Negocierile pentru construirea unor rafinării în Europa cu finanțare iraniană pentru a procesa țițeiul din această țară sunt în curs de finalizare”, notează agenția iraniană de știri, Fars.

Apare întrebarea: este plauzibilă vânzarea activelor Lukoil din România? Potrivit Evz, Lukoil ar negocia, cu începere din ianuarie, cu parteneri iranieni vânzarea rafinăriei sale, ca și a celor 300 de benzinării deținute. Însă oficiali Lukoil resping, sub protecția anonimatului, informațiile și le consideră drept ilogice, după eforturi făcute de companie pentru a se impune pe piața românească.

Șefii Lukoil, trimiși în judecată

Cert este însă că Lukoil se află în momente dificile după ce mai mulți șefi ai companiei, români dar și ruși, au fost aduși în fața justiției fiind acuzați de evaziune și spălare de bani. În luna aprilie, magistraţii Tribunalului Prahova au dispus trimiteri în judecată în dosarul Lukoil, instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Cazul a fost deschis în luna octombrie 2014, atunci când procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ofiţeri de poliţie, inspectori din cadrul Direcţiei Generale Vamale şi inspectori din cadrul Direcţiei Naţionale Antifraudă au efectuat 23 de percheziţii la sediile societăţilor comerciale S.C. Petrotel Lukoil SA Ploieşti, S.C. Lukoil Energy&Gas România SRL, S.C. Lukoil Lubricants East Europe SRL, S.C. Agenţia Lukom-a-România SRL, S.C. Tp Log Service SRL, toate situate în municipiul Ploieşti.

La acea dată, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că “ în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. În această fază a procesului penal, prejudiciul estimat este în cuantum de 1.039.019.829 lei (230 milioane euro), rezultat din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în cuantum de 505.421.252 lei (112 milioane euro) şi 533.598.577 lei (118 milioane euro) din săvârşirea infracţiunii de spălare de bani”.

Pe 3 august 2015, conform unui alt comunicat de presă, remis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, “procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Bogdanov Andrey Iurevici, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru folosirea cu rea credinţă a capitalului societăţii şi spălare de ban,i SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, pentru complicitate la folosirea cu reacredinţă a creditului societăţii, şi complicitate la spălare de bani, Raţă Andrei, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii, şi spălare de bani".

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, fiind acuzat de complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Voinstev Alexey, cetăţean rus, director general adjunct în cadrul S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi Kuzina Olga, cetăţean rus, director general adjunct în cadrul S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii, şi complicitate la spălare de bani.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2011-2014, inculpaţii, în calitate de administratori şi directori generali ai S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, au favorizat alte societăţi comerciale în care aveau interes, prin încheierea în numele şi pe seama S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei) precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie.

De asemenea, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că, în aceeaşi perioadă, au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri