Sari la conținut

Remus Borza: Italia a intrat în recesiune tehnică, noi continuăm să ne îmbătăm cu apă

România trăiește în huzur, în condițiile în care de Europa se apropie recesiunea. Nimic nu s-a învățat din perioada crizei din 2008-2009. Cheltuielile statului cu salariile cresc, deficitul comercial se majorează, primăriile, mult mai numeroase decât în Polonia, stau cu mâna întinsă la bugetul de stat.  Doar o treime se finanțează din propriile venituri. Opiniile aparțin deputatului independent Remus Borza care a postat pe situl său de internet o analiză dedicată situației bugetului de stat.

Prezentăm analiza deputatului independent.

Jumătatea plină a paharului. Suntem în prima zi din februarie și nu avem buget pe 2019. Tătucul Dragnea ne îndeamnă să dormim liniștiți, că are el grijă de bugetul țării. Mai mult decât atât, acum vreo două zile, prezenta triumfalist realizările mărețe ale guvernării: “cu 25% a crescut PIB-ul României în ultimii doi ani și cu 32% veniturile bugetare”.

Într-adevăr, PIB-ul a avut o dinamică pozitivă în ultimii ani. Astfel, de la 762 miliarde lei în 2016, PIB-ul a crescut spre 858 miliarde lei în 2017, pentru ca anul trecut să atingă valoarea de 949 miliarde lei.

Bugetul de stat pe 2019 este fundamentat pe un PIB previzionat de 1.022 miliarde lei. Și veniturile bugetare au crescut de la 227 miliarde lei în 2016 la 253 miliarde lei în 2017, pentru ca în 2018 guvernanții să se laude cu o colectă de 295 miliarde lei, apelând la câteva artificii de raportare, în special pe fonduri europene, care au trezit suspiciunile analiștilor financiari.

În cei 11 ani de la integrarea în UE, PIB-ul țării s-a dublat, de la 99 miliarde euro în 2006 la peste 200 miliarde euro în 2018. Raportat la PIB, România a depășit,anul trecut, Grecia și Portugalia.

Jumătatea goală a paharului

Creșterea accelerată a PIB-ului din ultimii ani se simte și în buzunarul românilor. Salariile și pensiile au crescut constant. În sectorul bugetar, salariile chiar s-au dublat. În 2011, salariul minim pe economie era în jur de 700 lei, în 2019 este deja 2080 lei. Fondul de salarii a crescut de la 57 miliarde lei în 2016 la 71 miliarde lei în 2017 și la 81 miliarde lei în 2018. Fondul de pensii a crescut de la 81 miliarde lei în 2016 la 89 miliarde lei în 2017 şi la 99 miliarde lei în 2018.

Cu alte cuvinte, vorbim de o creştere a fondului de salarii şi de pensii cu 5 miliarde euro anual, echivalentul a patru autostrăzi Comarnic-Braşov sau cinci autostrăzi Piteşti-Sibiu. Pe noua Lege a pensiilor, Fondul de pensii va crește cu încă 80 miliarde lei până în 2022! Creșterea galopantă și nesustenabilă a salariilor în sectorul public și a pensiilor a avut ca efect degradarea altor indicatori macroeconomici.

Avea dreptate Liviu Dragnea când spunea că cifrele sunt mari, doar că el vedea doar jumătatea plină a paharului. Cifrele sunt chiar foarte mari când vorbim de deficit bugetar, deficit de balanță comercială, inflație sau datorie externă. Aceasta este jumătatea goală a paharului pe care guvernanții noștri o ignoră. Din perspectiva unei iminente crize economice, aceste cifre vor fi fatale României.

Economia globală și cea europeană dau semne de oboseală prevestind o nouă recesiune. După două trimestre consecutive de contracție economică, Italia, o țară cu un PIB de peste 1800 miliarde euro, a intrat, începând cu 1 ianuarie 2019, în recesiune tehnică. Noi continuăm să ne îmbătăm cu apă rece, precum am făcut-o și în 2007-2008, ignorând avertizorii crizei.

O guvernare responsabilă în anii de creștere economică trebuie să contabilizeze excedente și nu deficite bugetare. Până și Bulgaria și Grecia au înțeles acest lucru. Deficitul bugetar a crescut de la 22 miliarde lei în 2016 la 25 miliarde lei în 2017 și la aproape 30 miliarde lei în 2018. Pe majorările salariale și de pensii angajate de Guvernul României pentru 2019, deficitul bugetar ar urma să ajungă la aproape 50 miliarde lei, adică 4,7% din PIB! Acesta este unul dintre motivele pentru care se întârzie cu bugetul. Așa Guvernul mai pune presiune pe ordonatorii de credite să-și finanțeze activitatea în limitele bugetului de cheltuieli aprobat pentru 2018, evident mai mic decât cel angajat pentru 2019.

Creșterea salariilor și a pensiilor a generat exces de lichiditate în piață. Efecte: inflație de 4% și deficit record de balanță comercială. Industria românească pe care Guvernele României de după 90 au pus-o pe butuci nu a putut să facă față nevoilor populației din ce în ce mai mari și variate de produse și servicii. Și, atunci, am apelat masiv la importuri. Tot acest excedent de masă monetară din piață nu a făcut altceva decât să finanțeze milioane de locuri de muncă în alte țări, preponderent Germania, Polonia, Italia, Ungaria.

Majoritatea țărilor din UE au excedente comerciale, pe când România înregistrează deficite record de la an la an. În 2017, deficitul comercial era de 12,5 miliarde euro, anul trecut de 15 miliarde euro, iar pentru anul curent se estimeaza un deficit de cont curent de 16,9 miliarde euro. În loc să finanțăm investițiile, în special în infrastructură (pe care le-am sacrificat in ultimii 3 ani ), să susținem reindustrializarea României, am finanțat consumul apelând la importuri de peste 80 miliarde euro anul trecut.

Datoria externă a României s-a dublat

Cu toate că, după 2007, în România au intrat peste 35 miliarde euro investiții străine directe, peste 30 miliarde euro fonduri europene și peste 50 miliarde euro de la cei aproape 4 milioane de români plecați în pribegie în alte țări, banii nu au ajuns unui stat din ce în ce mai gonflat, birocratizat și ineficient, obligând Guvernele țării să apeleze la împrumuturi atât de pe piața internă, cât și externă pentru a-și susține politicile populiste.

Datoria totală externă a României s-a dublat în această perioadă de referință: de la 41 miliarde euro în 2006 la peste 100 miliarde euro în 2018. Doar în contul dobânzilor, România a plătit anul trecut 3 miliarde euro! Printr-o atare politică, nu facem altceva decât să-i îndatorăm pe copiii noștri să plătească din greu iluzia unei bunăstări pe care o trăim noi astăzi. Cu toate aceste sute de miliarde de euro cheltuite iresponsabil de Guvernele României, peste 7 milioane de români trăiesc în risc de excluziune socială și sărăcie.

Primarii cu jalba in protap

Cu câteva ore, chiar minute, înainte ca Titanicul să se izbească de un iceberg și, ulterior, să se scufunde, pasagerii transatlanticului chefuiau, dansau, mâncau caviar, beau șampanii scumpe și își etalau ostentativ hainele și bijuteriile. Deși România riscă să se ciocnească cu criza chiar spre sfârșitul acestui an, primarii țării au executat un desant asupra doamnei Vasilica, cerându-i nici mai mult nici mai puțin decât vreo 77 miliarde lei. Domnul Dragnea, generos din fire, mai ales în an electoral, i-a cerut premierului să deschidă băierile pungii cu bănet. Ceea ce trebuie să înțelegem e că și Consiliile județene au alocări bugetare și venituri în jur de 70 miliarde lei, adică împreună cu primăriile vreo 140 miliarde lei anual. Adică vreo 35 miliarde euro toacă an de an autoritățile administrației publice.

Cu toată această risipă de resursă financiară, mai mult de jumătate din satele și comunele țării nu au drumuri asfaltate, apă curentă sau gaze. Administrația publică locală este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat pe care toți guvernanții de după 90 au refuzat să o reformeze, să o restructureze. Polonia, o țară cu 38 milioane de locuitori și cu 90.000 de km pătrați, fiind mai mare ca suprafață decât România, și-a reformat administrația în 1998. De la peste 4.200 de UAT-uri a rămas cu mai puțin de 2.600. În Polonia, în fiecare cătun există apă curentă, canalizare, gaze și drumuri asfaltate. Și, pentru că și-a reformat la timp administrația, Polonia în perioada crizei 2008-2009 a fost singura țară din UE care a înregistrat creștere economică. Și din acest motiv Polonia are, an de an, excedente bugetare și comerciale.

România are 3.181 de UAT-uri, moștenite din vremea comunismului. Mai puțin de o treime din aceste primării se autofinanțează din impozite și taxe. Marea majoritate a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat. Avem peste 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori și zeci de orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, situație care ar atrage retrogradarea lor sau ar impune comasarea.

Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă. Îndemn Guvernul României să restructureze aparatul bugetar, să reducă schemele de personal, să comaseze, modernizeze și să eficientizeze instituțiile statului. Altminteri o va face criza, mult mai dureros decât am face-o noi azi”.

Etichete: deficit bugetar , criza economica , remus borza , buget 2019

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale