RETROSPECTIVĂ 2013. Numărul datornicilor la bănci a atins un nivel record pentru România
În 2013, cursul valutar nu le-a dat emoţii foarte mari românilor. Evoluţiile monedei europene şi cele ale dolarului american nu au avut fluctuaţii prea bruşte.
Cel mai slab euro s-a înregistrat la începutul lunii mai, când moneda europeana costa 4,3 lei. Cel mai puternic euro a fost pe 7 iunie, atunci când românii au plătit 4, 55 lei pentru un euro.
În scădere au fost şi dobânzile bancare în 2013. Semnalul scăderii acestora a venit chiar de la Banca Naţională.
Ca să stimuleze creşterea economică şi ca să convingă băncile să ieftinească împrumuturile, BNR a redus dobânda de referinţă de 4 ori în acest an. De la 5,25% la începutul anului până la 4% la finalul lui 2013.
„Păi dacă nu vor să dea credite, să tragă obloanele, că n-au din ce să trăiască. Din ce să trăiasă, să-şi ţină şi ditamai reţeaua, nu mai pot să-şi plătească curentul”, susţinea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Băncile au reacţionat cu greu la semnalul BNR de reducere a dobânzilor. În medie cu un punct procentual la creditele de consum în lei, şi cu două puncte procentuale la cele pentru locuinţe.
Împrumuturile în euro sunt şi acum mai avantajoase, cu atât mai mult cu cât Banca Central Europeană a redus dobânda de la 0,5 la 0,25 %. Este cel mai mic nivel din istorie. Pentru români înseamnă costuri mai mici pentru creditele în euro.
Dar, odată cu dobânzile creditelor au scăzut şi cele pentru depozite. Abia mai trec de 3,6% pentru lei, în timp ce dobânzile depozitelor în euro sunt la valori apropiate de 2%. Astfel că românii nu s-au îngrămădit să ia noi credite.
În primele zece luni ale anului, firmele şi persoanele fizice s-au împrumutat cu 221 de miliarde de lei, în scădere cu 3,9 la sută faţă de octombrie 2012.
4,3 milioane de români au în prezent cel puţin un credit bancar.
Evident, cei cu venituri mici au cele mai mari probleme.
Peste 700.000 de români au restanțe de peste trei luni la plata ratelor, cu 300.000 mai mulți decât în 2008.
Fondul Monetar Internaţional arată într-un raport că România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, înaintea Greciei. Fapt ce ar putea pune în pericol ţara în cazul unor probleme majore pe plan internaţional sau intern.
Conform ultimului raport al Băncii Naţionale ponderea creditelor cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile a ajuns la aproape 22% din totalul creditelor acordate. Un nivel aproape triplu faţă de 2009. Peste 70% dintre persoanele fizice cu restanţe au întârzieri mai mari de un an la plata ratelor.
Valoarea acestora a crescut de cinci ori comparativ cu 2009. Bancherii susţin că menţin dobânzile ridicate şi ca urmare a riscului mare de neplată a creditelor. Cele mai multe restanţe sunt la creditele în euro, aproape jumătate din totalul întârzierilor. Cei cu împrumuturi în franci nu au fost nici ei mai liniştiţi în acest an.
Din cele aproape 3 miliarde de euro, cât reprezintă echivalentul creditelor în franci, aproape 500 de milioane au devenit restanţe. Asta şi pentru că cine a luat un credit bancar în franci elveţieni înainte de începutul crizei plăteşte acum rate cu 75% mai mari.
Francul elveţian s-a depreciat în continuu, de la 2 lei în 2007 la aproape 3,6 lei acum. În România, ponderea creditelor în franci elveţieni în totalul împrumuturilor în valută acordate populaţiei este de 8%, adică 60.000 de românii au credite în această valută.
De altfel, tot ei reprezintă şi grosul românilor care au dat în judecată băncile din cauza clauzelor abuzive. Abia în 2013, după trei amânări şi numeroase controverse, a intrat în vigoare legea care permite românilor să denunţe clauzele abuzive din contractele cu băncile.
Aproape 10.000 de români au făcut plângeri în instanţă, reclamând clauze bancare abuzive.
Cei care au reclamat băncile vor să scape de comisionul de risc, cel de administrare a garanţiilor, ori de monitorizare a poliţei de asigurare.
Prin noua lege, clienţii băncilor se pot adresa asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, care la rândul lor pot cere în justiţie eliminarea acestor clauze din toate contractele.
Bancherii susţin că vor pierde un miliard de euro în urma proceselor, sumă care nu prevede însă şi banii pe care îi vor restitui clienţilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
