„Revoluția fiscală”, vinovată de stagnarea economiei. Ce spun experții

Data publicării:
bani lei salarii

România a fost anul trecut statul din Uniunea Europeană cu cea mai mare creştere economică. Am pierdut, însă, titlul de recordmeni în condiţiile în care în primele trei luni ale anului economia românească a bătut pasul pe loc. Românii nu au avut încredere să cheltuiască, explică economiştii.

„România este singura ţară din Uniunea Europeană a cărei economie a stagnat în primele trei luni ale anului, raportat la ultimul trimestru al anului trecut. Bulgaria și Ungaria s-au descurcat mai bine, înregistrând creșteri de 0,8 respectiv 1,2%, potrivit Eurostat. Letonia și Polonia sunt țările care au reușit să-și crească economia cel mai mult comparativ cu finalul lui 2017”, relatează Cristina Sbîrn, jurnalist Digi24.

Dacă, însă, facem comparaţia cu primele trei luni din 2017, Produsul Intern Brut a crescut cu 4,2%, ceea ce ne plasează pe locul 5 la nivelul Uniunii Europene.

Şi în acest caz, ritmul de creştere este mai redus decât în trimestrele anterioare. Reprezentanţii Guvernului spun însă că datele din primele 3 luni nu contează atât de mult în avansul Produsului Intern Brut pe întregul an.

Nu au o contribuție decât de 19%, dacă ne raportăm la întregul an. Trebuie să observăm că primul trimestru e influențat de condiții incerte într-o măsură mai mare decât celelalte trimestre”, a spus vicepremierul Viorel Ștefan.

Creşterea economică s-a domolit pentru că românii nu au mai avut încredere să cheltuiască.

Am avut un factor local care ne-a frânat creşterea economică şi anume sentimentul consumatorului, care s-a deteriorat masiv pe fondul aşa-zisei revoluţii fiscale, mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, care a generat o incertitudine majoră la nivelul salariatului cu privire la nivelul venitului net pe care-l va avea”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Stagnarea economiei poate fi pusă şi pe seama unor factori externi. Cererea de produse româneşti a încetinit pe fundalul unor rezultate dezamăgitoare privind economia zonei euro, unde România trimite mai bine de două treimi din exporturi, şi unde creşterea a fost de doar 0,4%.

Cam toate economiile au înregistrat o scădere a cererii externe şi pe partea de producţie industrială. În schimb, cu excepţia României şi Bulgariei, celelate din Europa Centrală şi de Est - Cehia, Polonia, Ungaria - pe partea de consum privat intern au stat ceva mai bine. Ceea ce sugerează că economia românească poate a crescut mai mult sau mult mai mult peste potenţial şi suntem într-un proces de ajustare”, spune Ciprian Dascălu, economistul şef al unei bănci.

Consumul îşi va reveni, spun economiştii, alimentat de majorările salariale din martie, adică majorările din educaţie şi sănătate. Dar economia înseamnă mai mult decât consum.

Riscul pe care în momentul de faţă îl vedem cel mai mare este legat de evoluţia agriculturii, care pentru moment nu se prefigurează a fi una bună”, spune Ionuț Dumitru.

Guvernanţii spun însă că vor să schimbe baza de creştere a economiei în acest an.

În 2018 ne dorim ca motorul principal sa reprezinte investitiile. De aceea vreau sa va prezint evoluția din domeniul industriei. Cifra de afaceri în industrie a crescut în 2017 față de 2016 cu 11,7 la sută, iar în 2018, trimestrul 1, cu 13,7 la sută. Aceasta indică o consolidare în zona industrială, ceea ce creează premizele unei creșteri robuste sustenabile”, a spus Viorel Ştefan.

Economiştii văd un avans al economiei între 3,5% şi 5% în acest an. Guvernul, pe de altă parte, şi-a bazat bugetul pe o crestere economică de 5,5 la sută, după un avans de 6,9% in 2017.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri