România începe 2019 fără buget adoptat, dar cu noi taxe
România începe anul 2019 fără să aibă un buget aprobat. Autorităţile au anunţat doar principiile pe care vor să le respecte în gestionarea banilor publici: un deficit bugetar mai mic de 3 la sută din PIB, cu accent pe investiţiile publice. Iar ca să-şi asigure veniturile necesare, pe final de an, Executivul a impus noi taxe companiilor din cele mai profitabile domenii ale economiei.
Ministerul Finanţelor nu a reuşit să finalizeze la timp bugetul pe anul 2019, deşi la jumătatea lunii decembrie 2018 Eugen Teodorovici anunţa că a centralizat propunerile tuturor ministerelor.
Titularul de la Finanţe a evitat să dea detalii despre modul în care vor fi utilizaţi banii, însă spune spune că, pentru al doilea an consecutiv, va fi un buget al investiţiilor.
„România are bani și o să aibă pentru ceea ce înseamnă investiții. Unde trebuie să schimbăm abordarea e la documentații, avize... Noul concept va fi unul mai flexibil. Adică, în zona de transporturi, alocăm sumele necesare ca lista de proiecte să poată fi începute, demarate și atunci ministerul de restort trebuie să facă dovada că se preocupă zi de zi că acele indicații se respectă. Așa știm că se trece la fapte. Începe procedura cu partea cu banii. Odată cu contractul trebuie să ai și suma de angajament”, explica Eugen Teodorovici la 12 decembrie. Întrebat care va fi suma pentru investiții, ministrul a spus că asta o să se vadă în viitorul buget, dar în orice caz va depăși 4 la sută din PIB.
Opoziţia crede însă că planurile Executivului vor fi date peste cap chiar de întârzierea adoptării bugetului.
„PSD nu e pregătit să guverneze în 2019 și vă dați seama că dacă acum nu au bugetul în Parlament, asta înseamnă că proiectele pentru 2019 vor suferi toate, în special investițiile. Va fi un an pierdut pentru investiții”, avertizează senatorul PNL Florin Cîțu.
Iar economiştii atrag atenţia că o parte însemnată din cheltuielile statului va merge pentru acoperirea măsurilor sociale.
„Recent s-au adoptat în România două legi cu impact foarte mare asupra cheltuielilor publice: legea salarizării și legea pensiilor. Aceste legi aduc niște cheltuieli absolut exorbitante. Mă întrebați de cheltuieli pentru investiții. Ce resurse pentru investiții? Este absolut exclus ca așa ceva să se întâmple”, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie.
Guvernanţii promit că deficitul bugetar va fi păstrat sub pragul de 3 la sută din Produsul Intern Brut, chiar dacă în 2019 şi factura socială va fi mai mare.
Dar pentru a-şi atinge obiectivul, Guvernul a adoptat pe final de an o ordonanţă de urgenţă care prevede taxe mai mari pentru companiile din energie, telecomunicaţii şi bănci. Concepută cu scopul declarat de a proteja populaţia şi firmele de scumpiri, ordonanţa ar putea aduce şi încasări mai mari statului.
Şi de această dată opoziţia reacţionează şi acuză că măsura va împinge ţara în criză.
„OUG-ul lăcomiei anunțat de coaliția toxică PSD-ALDE aruncă România în criză. După ce justiția a fost distrusă, vedem că în momentul de față, România își provoacă singură o criză de care orice țară civilizată cu un minim nivel de compentență încearcă să scape. PSD-ALDE au înțeles că nu mai au bani și sunt disperați. După ce doi ani au jumulit mediul de afaceri, se merge și mai departe, ceea ce revoltă mediul de afaceri și am văzut reacția pe bursă”, a declarat liderul USR, Dan Barna.
Reprezentanţii mediului de afaceri cred că ordonanţa va avea un efect contrar celui aşteptat.
„Cine are de pierdut? În primul rând populația și cel puțin o parte a mediului de afaceri. Cine are cel mai puțin de pierdut pe termen scurt, dar cel mai mult pe termen lung este România, guvernul și țara”, spune Dragoș Anastasiu, reprezentant al Camerei de Comerț Româno-Germane.
În 2019, Guvernul se bazează pe o creştere economică de 5,5%, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv Comisia Europeană, estimează o creştere mai mică de 4 procente. Bugetul pentru 2019 ar urma să fie construit pe un produs intern brut de peste o mie de miliarde de lei.
Și în 2018 puterea a promis că va fi anul cu cel mai generos buget de investiţii de la Revoluţie încoace. Opoziţia i-a contrazis, considerând bugetul unul al sărăciei, cu cheltuieli prea mari şi venituri supraevaluate. La bilanţ, vedem că într-adevăr s-au investit mai mulţi bani în acest an, dar s-au şi cheltuit peste posibilităţi şi a fost nevoie de două rectificări bugetare pentru a putea plăti uriaşa factură socială.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
