Sari la conținut

Cheltuielile bugetare din ianuarie, mult peste venituri

Statul român se dovedește tot mai cheltuitor și nici nu vrea să schimbe cartea consumului. Dar oare cât timp mai pot fi sacrificate investițiile?

Stelian Muscalu, detaliază toate sectoarele: Prima parte a lunii vine cu un bilanţ general pe care îl facem asupra economiei. Avem datele de la începutul anului şi, vă spun sincer, ne dau frisoane cifrele pe care le-am văzut acolo. O singură lună analizată şi cheltuielile au luat cu mult faţa veniturilor. Chiar şi aşa, nu asta e cea mai mare problemă. Detaliem imediat toate sectoarele. 

Trebuie să specificăm de la început că ceea ce analizăm acum este luna ianuarie care reflectă în mare parte cifre din decembrie. O să vedeţi că ajungem la partea de cheltuieli, mai ales cele cu personalul, unde încă nu putem vorbi de impactul majorărilor salariale pentru că aceste salarii mărite au fost plătite abia în februarie.

Şi nu extindem plaja foarte mult, vorbim despre majorările făcute doar pentru a păstra netul la acelaşi nivel ca în 2017. Legea salarizării o dăm puţin deoparte deşi a creat nişte anomalii, dar s-au văzut abia la început de februarie, vă spuneam, când s-au făcut plăţile pentru ianuarie.

Într-o singură lună, cheltuielile cu salariile plătite de stat au crescut cu 18,5%. Dacă nu vă spune nimic procentul, 957 de milioane de lei, ce vă sugerează?

Probabil că vă întrebaţi cum de a fost nevoie de atâţia bani în plus. Dacă în ianuarie a fost aşa, oare cum vor arăta cifrele pentru februarie? Sigur nu bine.

Dar până atunci, ne amintim împreună că salariile nete la stat au crescut cu până la 20 la sută şi că, tot la stat, lista angajaţilor s-a mărit cu 20 de mii de persoane. După prima lună din an, salariile bugetarilor au însemnat 0,7% din PIB. Ne încumetăm să estimăm cât vor însemna la final de an?

Analiştii spun că 8,9 la sută din produsul intern brut se va duce doar pe salarii şi ne apropiem rapid de limita de risc semnalată de Consiliul Fiscal. Adică 10% din PIB doar pentru salarii. Acum, în 2018, vom reuşi să avem cea mai mare pondere raportată la PIB din 2009 încoace. Pentru că vorbim de o singură lună, statul s-a descurcat cu banii, ba chiar a rămas şi cu plus de aproape două miliarde de lei. Este însă şi o situaţie de conjunctură acum pentru că, dacă ne uităm peste încasări, cele de pe urma taxelor pe proprietate au crescut cu peste 41 la sută. Acest fenomen se temperează însă după luna martie când românii nu mai primesc reducere dacă plătesc taxele integral.

Venituri mai mari au fost şi de pe urma taxei pe valoare adăugată, dar procentele sunt net mai mici comparabile cu viteza cu care au crescut cheltuielile.

Vă dau un exemplu care arată pe o parte cheltuială mare, pe de altă parte explică încasările mai mari de pe urma TVA. 2,3 miliarde de lei au fost cheltuite într-o singur ă lună doar pentru bunuri şi servicii. Suma este cu 27 la sută mai mare decât în prima lună din 2017.

S-a dat drumul la bani sau oamenii s-au lăsat păcăliţi rapid de impresionanta creştere economică de şapte la sută? „Avem bani” - repetă obsesiv ministrul Finanţelor, „dar este necesar să reducem costurile în administraţiile locale”.

E cam târziu să le ceri primăriilor să economisească după ce le-ai dat voie să crească salariile la liber.

Târziu să le spui să acopere lucrările locale din bani europeni când ei ştiu că singurul mod în care pot lucra cu firmele apropiate este să folosească banii de la bugetul central. Târziu să le spui să ţină banii la sertar când, la final de an, le-ai permis să contracteze cam ce au vrut în baza banilor rămaşi necheltuiţi în bugetul local.

Am vorbit doar despre luna ianuarie acum, dar lună de lună vom avea o astfel de ediţie în care analizăm execuţia bugetului general consolidat. Ne temem însă de pe acum că veştile nu vor fi foarte bune. Atât pentru astăzi.