România la bilanț | Când vine criza?

Auzim tot mai des cuvântul „criză”, iar economiştii deja nu se mai întreabă dacă vine criza, ci când va veni. Au fost la Bucureşti inclusiv experții Fondului Monetar Internaţional care au subliniat din nou, pentru a nu ştiu câta oară, că ţara noastră se abate de la drumul economic corect. O posibilă explicaţie? Ne lipseşte educaţie financiară.

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

14 la sută dintre români sunt analfabeţi financiar. Asta înseamnă că peste două milioane de români ştiu atât de puţine lucruri despre bani, încât dacă ar avea la dispoziţie o sumă importantă de bani, ar cheltui-o rapid şi fără beneficii pe termen lung. La nivel mondial, România este pe locul 124 din 143 în ceea ce priveşte educaţia financiară. Vestea şi mai proastă pentru noi, recunoscută chiar de ministrul finanţelor, este că educaţia financiară lipseşte inclusiv din Parlament, acolo unde se fac legile.

Avem nişte cifre care ne arată mai clar faptul că stăm prost cu administrarea banilor. Bugetul pe anul acesta este gândit pe o creştere economică de 5,5%. E mai mică decât în 2017, dar nu e o tragedie. E doar încă o confirmare că ce am avut anul trecut a fost o situaţie de conjunctură şi nu rezultatul unei productivităţi crescute.
Tot pentru anul acesta, oficialii au calculat că salariul mediu net va trece de 2600 de lei. Urmarea directă? Cresc inclusiv cheltuielile statului cu personalul.
Peste 81 de miliarde de lei estimează statul că va cheltui în acest an cu salariile. Sunt aproape 20 de miliarde în plus faţă de anul trecut, când suma a fost deja cu 22 la sută mai mare decât în 2016. De data aceasta, să creşti constant nu mai este o veste atât de bună, cu atât mai mult cu cât pentru investiţii, adică acolo de unde ai putea să atragi plus valoare, nu aloci decât 38 de miliarde şi jumătate de lei. Adică puţin peste patru la sută din PIB. Jumătate din cât eşti dispus ca stat să dai pe salarii.

După toate calculele făcute de Guvern, după toate estimările privind încasările mai mari de pe urma activităţii mai bune a fiscului, la final, când tragem linie, suntem tot pe minus. Pentru 2018, se discută despre un deficit bugetar de 2,97% din PIB. Adică aproape 27 de miliarde de lei. Au fost puţin peste 24 de miliarde în 2017 şi puţin peste 18 miliarde în 2016. Guvernul spune că nu e nimic anormal, analiştii insistă că deficitul bugetar ar trebui să fie la jumătate din sumele de mai devreme dacă tot a crescut economia cu şapte la sută.
Vă spuneam la început despre educaţie financiară. Ceva ce le lipseşte românilor, inclusiv celor care iau decizii pentru noi toţi. Problema noastră, ca stat, este că cei care ne conduc au ajuns acolo pentru că nişte oameni au crezut tot ce li s-a promis fără să reducă întregul concept de „buget de stat” la propriul buget, ca să vadă dacă acele promisiuni pot fi susţinute sau nu. Înainte să începi să faci comparaţii, trebuie să fii sceptic, mai ales când ţi se promite numai lapte şi miere.