Cererea de plată 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, va fi primită integral de către România, a anunțat luni ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru. El a adăugat că cererea de plată numărul 5 ar putea fi depusă în luna iunie.
E o premieră din 2021 încoace că România are o cerere de plată curată, referindu-se la cea de-a patra cerere de plată din PNRR, a mai spus ministrul Pîslaru.
„În dimineața aceasta am avut o întâlnire cu Celine Gauer (coordonatoarea Planului Național de Redresare și Reziliență - n.r.). Avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pe cererea de plată nr. 4 au fost încheiate, astfel încât pe cererea de plată nr. 4 vom avea o cerere curată, de 2,62 miliarde de euro componentă de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a anunțat Dragoș Pîslaru, într-un briefing de presă, la finalul ședinței Guvernului.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Întrebat când ar putea fi finalizată aprobarea acestei cereri și un calendar pentru cererea 5 și 6 din PNRR, Dragoș Pîslaru a răspuns că procesul acum se numește interservice consultation, e un proces formal care ar trebui să se finalizeze cel mai probabil la ședința de Colegiu săptămâna viitoare, deci undeva 13 mai. Deci atunci ar putea să avem aprobarea și transmiterea către Consiliu a cererii de plată 4”.
„Există posibilitatea să depunem cererea de plată numărul 5 în luna iunie, când am toate documentele înregistrate”, a adăugat el.
Finanțare suplimentară de aproape 500 milioane euro
România a încheiat negocierile cu Norvegia şi cu ţările din Spaţiul Economic European, Liechtenstein şi Islanda, pentru a beneficia de o finanţare totală de 497,6 milioane de euro, a mai anunțat Dragoș Pîslaru.
„Vom avea această sumă de jumătate de miliard compusă din 291,6 milioane de euro, pe parte norvegiană, şi 304 milioane de euro, pe partea de SEE. Acestea sunt contribuţiile brute, contribuţiile nete fiind de 243 de milioane de euro pe norvegian şi 254 milioane de euro pe SEE”, a afirmat el.
Ministrul a precizat că rata de cofinanţare a României este de 15%, echivalentul a 68,6 milioane de euro.
„Este un moment foarte important pentru că din fondurile norvegiene vom putea finanţa tranziţia verde, cultură, justiţie, afaceri interne, dezvoltare locală, cooperare instituţională şi creşterea capacităţii administrative, cercetare şi inovare şi toate aceste lucruri sunt foarte importante pentru România. Vă reamintesc că, la venirea Guvernului Bolojan, negocierile cu partea norvegiană erau blocate dintr-o încercare a României de a supracontracta, dacă e posibil, şi fondurile norvegiene, se încerca în vremea aceea să fie supracontractate un miliard pe cele 500 de milioane pe care le-am menţionat. Iată că în Guvernul Bolojan şi cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene am rezolvat această problemă şi urmează să beneficiem din aceşti bani”, a explicat Pîslaru.
Editor : Ana Petrescu
