România a reușit una dintre cele mai rapide transformări energetice din Europa: dintr-o economie puternic industrializată și dependentă de lignit și păcură în perioada comunistă, țara a ajuns să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% față de 1990, în timp ce PIB-ul real s-a dublat. Datele arată că intensitatea netă a emisiilor a scăzut cu 88% în ultimii peste 30 de ani, ceea ce înseamnă că fiecare unitate de creștere economică generează astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare decât la începutul anilor ’90. Investițiile masive în energie nucleară și regenerabile, închiderea industriei grele neperformante și integrarea în Uniunea Europeană au accelerat această decuplare între creștere și emisii, însă tranziția nu a fost lipsită de costuri sociale, iar recentele investiții în gaze naturale ridică întrebări privind sustenabilitatea ritmului actual, potrivit The Guardian.
„Trebuie să jucăm inteligent”
Odată ce câmpurile înghețate de la marginea Bucureștiului se vor dezgheța, muncitorii vor asambla cea mai mare fermă solară din Europa: un milion de panouri fotovoltaice, susținute de baterii care vor alimenta locuințele după apus. Însă proiectul de 760 MW din sudul României nu își va păstra mult timp titlul. În nord-vest, autoritățile au aprobat o centrală și mai mare, cu o capacitate de 1 GW.
Parcelele strălucitoare de silicon și sticlă se vor alătura unui val de proiecte care au transformat economia României până la a deveni de nerecunoscut față de starea sa poluată de la sfârșitul comunismului. Printre acestea se numără un parc eolian onshore lângă Marea Neagră, care timp de câțiva ani a fost cel mai mare din Europa, o centrală nucleară pe malul Dunării a cărei durată de viață este prelungită cu 30 de ani, dar și rețeaua tot mai extinsă de panouri solare montate pe case și magazine din întreaga țară.
„Tendința este ireversibilă”, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană și manager la Enery, compania care construiește ferma solară. „Dar trebuie să jucăm inteligent.”
Puțini ar considera România un lider climatic, însă la un indicator esențial a atins un rezultat remarcabil în tranziția energetică. Țara a decuplat creșterea economică de poluare mai rapid decât oricare alt stat din Europa, poate chiar din lume. Intensitatea netă a emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88% între 1990 și 2023, potrivit celor mai recente date, ceea ce înseamnă că fiecare dolar generat în economie încălzește planeta de aproape zece ori mai puțin decât înainte. Emisiile totale au scăzut cu 75%.
„Istoria în desfășurare”
Sub regimul opresiv al lui Nicolae Ceaușescu, un dictator obsedat de autosuficiență, economia României s-a industrializat masiv și s-a poluat puternic. Fabrici energofage au apărut mai rapid decât puteau fi construite centrale electrice, iar România a apelat la lignit de calitate scăzută și la păcură pentru a menține liniile de producție în funcțiune. După ce Ceaușescu a fost împușcat, iar industria a fost privatizată, fabricile s-au închis, minele au fost abandonate, iar centralele și-au redus drastic producția.
În același timp, liderii mondiali au început să accepte că dioxidul de carbon încălzește planeta la niveluri periculoase. Conștienți că emisiile trebuie reduse, dar și că țările în curs de dezvoltare au dreptul să prospere, semnatarii Protocolului de la Kyoto din 1997 au impus ținte de reducere doar țărilor industrializate. Au ales anul 1990 drept reper pentru măsurarea progresului.
Prima scădere a emisiilor României a fost „istoria în desfășurare, nu o decarbonizare activă, condusă de politici publice”, a explicat Ioana-Maria Petrescu, fost ministru al Finanțelor, care a fondat un ONG de climă după retragerea din politică. „Dar a continuat, din fericire, pentru că România a aderat la UE.”
Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a impus standarde mai stricte poluatorilor și a forțat închiderea fabricilor neprofitabile susținute de stat. Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii a pus un preț pe carbon, iar fondul de modernizare a adus bani pentru curățarea sistemului energetic. Între timp, a fost finalizată centrala nucleară de la Cernavodă, începută în perioada comunistă, iar guvernul a introdus schema certificatelor verzi pentru finanțarea energiei regenerabile.
În primii 17 ani după căderea comunismului, intensitatea carbonului din sectorul energetic – cantitatea de CO₂ emisă per kWh produs – a scăzut cu 9,2%. În următorii 17 ani, a scăzut cu 52%.
Trecerea la o economie bazată pe servicii a adus schimbări și în agricultură: efectivele de animale au scăzut, fermele s-au modernizat sau s-au închis, iar pădurile, afectate de exploatări intense în comunism, s-au extins pe terenurile abandonate. Cantitatea de carbon absorbită de natură a crescut cu 77%, potrivit datelor oficiale.
„Tranziția, brutală pentru mulți oameni”
Totuși, beneficiile boom-ului economic – care a dublat PIB-ul real din 1990 – nu au fost distribuite uniform. Comunități întregi s-au degradat după pierderea locurilor de muncă din fabrici și mine. Orașele miniere s-au depopulat rapid, tinerii plecând în străinătate pentru salarii mai bune.
„Este bine că am redus emisiile și că ne bazăm acum pe alte tipuri de industrii”, spune Petrescu. „Dar tranziția a fost brutală pentru mulți oameni.”
Dacă țările industrializate ar putea decupla la fel de rapid ca România – fără costurile sociale suferite aici – lupta împotriva schimbărilor climatice ar părea mai puțin descurajantă. Zeci de state au reușit deja o decuplare completă, iar multe altele au înregistrat o creștere economică mai rapidă decât creșterea emisiilor.
Cu toate acestea, ritmul este încă insuficient. Un studiu din 2023 arată că, dintre 36 de țări bogate analizate, 11 au rupt complet legătura dintre PIB și CO₂, însă niciuna nu a făcut-o suficient de rapid pentru a respecta obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C.
„Am aruncat cărbune în cuptoare și am produs energie cu turbine cu abur timp de decenii, iar oprirea acestora este un fruct ușor de cules”, a explicat William Lamb, cercetător la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. „Dar aceasta este doar o parte din emisiile noastre.”
Întoarcerea la gaze
Boom-ul energiei curate a fost umbrit recent de reculul politicilor climatice în unele state bogate. SUA revin la combustibilii fosili, iar UE relaxează părți din Pactul Verde.
În România, în martie au început forajele în Marea Neagră pentru proiectul Neptun Deep, estimat a fi cel mai mare proiect de extracție de gaze din Europa. În iulie a fost finalizată o conductă subvenționată de UE pentru transportul gazului. Fosta centrală pe cărbune Mintia este transformată într-una pe gaz, care ar putea deveni una dintre cele mai mari din Europa.
Activiștii avertizează că această orientare ar putea lăsa România mai poluantă și mai vulnerabilă economic. Mai multe centrale pe gaz ar putea deveni nerentabile până în 2035, potrivit unor analize europene.
În plus, cinci centrale pe cărbune care urmau să fie închise au primit o amânare, pe fondul temerilor privind penele de curent și pierderea locurilor de muncă. Datele preliminare arată că emisiile au crescut ușor în 2024, chiar dacă economia a stagnat.
Sondajele indică și o susținere publică mai redusă pentru măsuri climatice ambițioase față de media UE.
Nașterea industriei petroliere
La mijlocul secolului al XIX-lea, la Ploiești, frații Mehedințeanu au construit prima rafinărie modernă din lume, iar Bucureștiul a devenit primul oraș iluminat integral cu petrol distilat. România a fost prima țară inclusă în statisticile internaționale privind producția de petrol.
Astăzi, cu temperaturi globale cu 1,4°C mai ridicate, România continuă să investească în gaze, dar a reușit totodată să reducă emisiile nete la doar 3 tone pe cap de locuitor. Doar Suedia poluează mai puțin în Europa.
Drumul României ar putea servi drept model pentru alte state din Europa de Est sau pentru țări cu venit mediu din Asia și America de Sud. Totuși, avertizează experții, nu trebuie transformat într-o lecție moralizatoare.
„România a fost o țară a petrolului și gazelor timp de un secol înainte să reușească decuplarea”, spune Mihnea Cătuți, director al Energy Policy Group. „Dar ajungi la un punct în care creșterea nu mai vine din asta.”
Editor : Ș.A.
