Sari la conținut

România trece în fața Greciei la un important indicator social

Unul din cinci români nu își permite cheltuieli esențiale pentru bugetul familiei. Cu toate acestea, față de 2016, situația s-a ameliorat, românii ajungând înaintea grecilor la capitolul deprivare materială.

Surpriză în statisticile Eurostat privind deprivarea materială a europenilor. Ponderea românilor care suferă de deprivare a scăzut în perioada 2016-2017, ajungând sub cea înregistrată în Grecia, dar și în Bulgaria, țară care se află în topul deprivării materiale.

Ponderea persoanelor defavorizate în mod semnificativ a scăzut în 2017, față de 2016, la 6,7% în UE, potrivit datelor prezentate marți de către Eurostat, oficiul european de statistică.

Aproximativ 33 de milioane de persoane se află în această situație, potrivit estimărilor anticipate pentru anul 2017. În 2017, 6,7% din populație sau aproximativ 33 de milioane de persoane din Uniunea Europeană (UE) au fost considerabil lipsite de condiții materiale minime.

Când o persoană este deprivată?

Pentru a fi considerată deprivată material, o persoană trebuie să nu poată suporta cel puțin patru din următoarele cheltuieli: plata facturilor la timp, păstrarea unei temperaturi potrivite în locuință, suportarea unor cheltuieli neprevăzute, condumul de carne și pește, o vacanță de o săptămână departe de casă, un televizor, o mașină de spălat, o mașină, un telefon.

Datele din 2017 reflectă tendința descendentă aprocentului de persoane defavorizate din punct de vedere material în UE, de la vârful acesteia de 9,9% în 2012. Gospodăriile adulte sunt cele mai afectate.

România țara cu cea mai mare scădere a deprivării grave

În majoritatea țărilor pentru care sunt disponibile date pentru 2017, rata gravă de deprivare materială a scăzut în comparație cu anul 2016.

Excepțiile sunt Danemarca, unde au crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,6% în 2016 la 3,1% în 2017, în timp ce în Țările de Jos a rămas stabilă la 2,6%.

Cele mai mari scăderi sunt înregistrate în România (de la 23,8% în 2016 la 19,4% în 2017 sau -4,4 puncte procentuale), urmate de Italia (de la 12,1% la 9,2% sau -2,9%), Croația (de la 12,5% la 10,3% , sau -2,2 puncte procentuale), Bulgaria (de la 31,9% la 30,0% sau -1,9 puncte procentuale) și Cipru (de la 13,6% la 11,7% sau -1,9%).

Cea mai mare rată a deprivării materiale a fost sesizată în Bulgaria și Grecia. Rata este Bulgaria (30,0%), Grecia (21,1%), România (19,4%) și Ungaria (14,5%). Rata privațiunii a fost minimă în Suedia (0,8% în 2016), Luxemburg (1,6% în 2016), Finlanda (2,0%) și Țările de Jos (2,6%).

Pe aceeași temă