Salvarea Europei vine chiar de la ea însăși
România va primi 32 de miliarde de euro de la UE, parte a planului gigantic de 750 de miliarde de euro, a anunțat de Comisia Europeană. Proiectul relansării Uniunii Europene a fost anunțat chiar șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Generațiile de dinaintea noastră au construit o Uniune de pace și prosperitate, fără egal sau precedent nicăieri în lume. Cu planul Viitoarea Generație UE putem construi un viitor verde, digital și pentru Uniunea noastră”, a spus Ursula von der Leyen.
„Viitoarea generație UE” este numele planului european de relansare economică a blocului comunitar, care înseamnă 750 de miliarde de euro. Din acești bani, României îi vor reveni 32 de miliarde, din care 19,6 reprezintă granturi pe care le putem accesa, deci bani pe care nu îi mai dăm înapoi, și 11,6, credite pe care le pot contracta atât guvernul, cât și sectorul privat.
România este avantajată de planul financiar al Uniunii Europene
Cristina Cileacu: Ce primește România și întrebarea esențială este la ce vor fi cheltuiți acești bani?
Siegfried Mureșan: De la debutul crizei coronavirus oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să se implice, să ajute, să ofere soluții. Cum ajutăm oamenii, cum ajutăm întreprinderile și cum ajutăm țările membre ale UE, pentru a se repune pe picioare și mai ales pentru a se dezvolta pe termen lung după această perioadă. Comisia Europeană a propus crearea unui nou instrument financiar care să ofere 500 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, bani gratis, și încă 250 de miliarde de euro, credite în condiții foarte avantajoase, condiții mult mai avantajoase decât am putea obține noi de pe piață. Este foarte important ca oamenii să știe că toți acești bani sunt bani noi, suplimentari, în plus față de tot ceea ce era programat să primim oricum de la Uniunea Europeană. Cum vor fi folosiți acești bani? Creditele vor merge evident la bugetul de stat pentru finanțarea practic a bugetului de stat, fondurile nerambursabile, și asta este foarte important, vor merge prin programe operaționale, prin bugetul Uniunii Europene. Banii vor merge în inovare, în cercetare și în primul rând, foarte important pentru România, în politica de coeziune, dezvoltarea infrastructurii, reducerea decalajului dintre noi și alte țări membre ale UE.
1 ianuarie 2021, data de la care România poate primi bani europeni pentru susținerea economiei
Instrumentul financiar propus de Comisia Europeană devine funcțional de la 1 ianuarie 2021 și va opera pe o durată de 4 ani. Banii vor ajunge la destinatar, după caz, autorități de stat sau sector privat, prin aceleași mecanisme precum cele pentru fondurile europene. Parlamentul European va fi implicat și va decide ce sume merg spre ce sectoare economice. Mai mult, tot europarlamentarii lucrează pentru reducerea birocrației astfel încât lucrurile să se miște rapid.
Cristina Cileacu: Granturile sunt bani care nu se returnează, în schimb, împrumuturile, chiar și în condiții avantajoase pentru România, trebuie returnate la un anumit moment dat. Cum se va proceda la această chestiune?
Siegfried Mureșan: Împrumuturile le returnăm exact așa cum le primim. Adică, Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare internaționale, în condiții foarte bune, la rată de dobândă foarte mică și ne pune la dispoziție aceste credite la acea rată de dobândă foarte mică, mult mai mică decât rata de dobândă la care ministerul finanțelor publice din România s-ar putea finanța. Deci câștigul pentru noi îl reprezintă rata de dobândă mai mică și faptul că asta înseamnă un cost mai mic pentru contribuabil, pentru cetățean, pentru bugetul public din România. Rambursarea se va face în perioada 2028-2058, deci rambursările vor fi pe termen lung, eșalonat, încât povara să fie minimă și vor începe după anul 2028. Așa e cu creditele. Cu fondurile nerambursabile, de aceea se numesc nerambursabile, fiindcă le primim și noi nu trebuie să le rambursăm înapoi, dar, Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare pentru a ne pune nouă la dispoziție aceste fonduri nerambursabile. Dar cineva trebuie să plătească banii înapoi piețelor financiare. Și noi nu vrem să-i plătească bugetul național înapoi, nu vrem nici să-i plătească bugetul UE în viitor, fiindcă ar însemna o reducere de fonduri în viitor pentru fermieri, pentru politică de coeziune și nu putem accepta asta, de aceea soluția este resurse proprii în bugetul UE astfel încât aceste credite nerambursabile să fie rambursate de UE în ansamblu, prin resurse proprii, dacă vreți, taxe noi generate de UE, taxe mici pentru a plăti înapoi aceste datorii.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
