Șoselele noi peste granița româno-maghiară stau nefolosite până la intrarea în Schengen
Aceste şosele construite de autorităţile din mai multe comune, atât din România, cât şi din Ungaria, urmau să intre în folosinţă după aderarea ţării noastre în Schengen. Oamenii privesc însă neputincioşi la asfaltul proaspăt turnat şi speră ca România să primească cât mai repede undă verde de la Bruxelles, pentru ca drumurile lor să se poată întâlni.
În comuna bihoreană Toboliu trăiesc 2.100 de oameni, iar 80 la sută dintre aceştia au rude în satul Berek-boszormeny din Ungaria. Pe linie dreaptă, distanţa dintre localităţi este de patru kilometri, însă pe drumurile naţionale, călătoria este de 15 ori mai lungă.
O soluţie să scape de atâta ocol le-a venit oamenilor imediat ce s-a pus problema intrării României în Schengen. Prevăzătoare, autorităţile au cheltuit aproape 600.000 de euro din bani europeni, şi au construit o şosea directă până la frontieră, una pe care să poată circula odată ce ţara noastră ar fi devenit parte din acordul de liberă circulaţie. Verii lor maghiari au făcut o investiţie similară, însă totul s-a oprit la graniţă.
Deocamdată, şoseaua nou-nouţă stă aproape nefolosită, iar trei obstacole din beton indică faptul că pe acolo, încă nu se trece. Însă planuri similare şi-au făcut şi alţi oameni din judeţ. Primăria din Tămăşeu pregăteşte un alt drum care să lege satul Parhida de localitatea ungară Kismarja, tot pe bani europeni.
„S-ar dezvolta infrastructura între cele două ţări, turismul, prietenia, şi ar fi aproape de Oradea”, spune Miklos Matyi, primarul comunei Tămăşeu.
Însă mingea este, de aproape doi ani, în terenul politicienilor de la Bruxelles. Până când Europa va decide să deschidă complet frontierele României către Occident, călătoriile bihorenilor la rudele din Ungaria vor continua să dureze ore, în loc de minute.
Investiții într-o gară abandonată
O altă investiție nefolosită este stația CFR din localitatea vasluiană Fălciu. Ridicată la începutul anilor '70, gara concentra tot traficul feroviar de marfă între România și spațiul sovietic.
Modernizarea stației din Fălciu s-a facut în plin proces de conformare la normele Schengen, însă abia după ce gara a fost închisã. Astfel că, de aproape trei ani, pe aici nu mai trece niciun tren internațional.
Aproape opt milioane de lei au fost investiți într-o clădire nouă cu terasament, kilometri întregi de gard, camere de supraveghere și servere de ultimă generație pentru comunicații internaționale, senzori de radiații și materiale radioactive.
Cu toate acestea, din decembrie 2010, pe aici nu a mai circulat niciun tren, după ce Căile Ferate din Republica Moldova au considerat că ruta nu mai este profitabilă și au decis sistarea ei. Lucrările propriu-zise au început în luna ianuarie 2011, iar șase luni mai târziu s-a făcut recepția, după ce s-a constatat că această stație corespunde normelor Schengen.
Gara din Fălciu ar fi trebuit să devină singurul punct de trecere feroviar al frontierei cu Republica Moldova. Doar că, înainte de a cheltui banii, cei de la Ministerul Transporturilor nu au discutat îndeajuns cu omologii de peste Prut, pentru a se asigura ca stația prezintă interes pentru ei.
Singurul tren care mai circulă prin Gara Fălciu este unul local, pe ruta Bârlad-Fălciu, localități care se află la o distanță de aproximativ 50 de kilometri între ele. În prezent, singura legătură feroviară activă dintre România și Republica Moldova este în judeţul Iași, la Ungheni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
