FMI a îndemnat țările din zona euro să-și înăsprească politicile fiscale, în loc să le relaxeze și mai mult ca răspuns la criza energetică, solicitând un efort suplimentar de ajustare din partea țărilor cu datorii mari, anunță Euronews.
Țările din zona euro nu ar trebui să relaxeze și mai mult măsurile fiscale pentru a face față actualului șoc energetic, ci mai degrabă să-și îmbunătățească soldurile bugetare, fiind necesare eforturi suplimentare din partea țărilor cu datorii mari, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI).
„O relaxare suplimentară a regulilor fiscale riscă să submineze credibilitatea cadrului și să determine o creștere și mai accentuată a datoriei”, a scris FMI în evaluarea sa anuală a economiei zonei euro, publicată joi.
O procedură de deficit excesiv de 1,5% este deja în vigoare în întreaga zonă euro, permițând cheltuieli pentru apărare, dar țările UE cele mai afectate de criza energetică solicită o relaxare suplimentară a regulilor fiscale. Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu continuă, importatorii europeni care depind în mare măsură de petrol și gaze sunt afectați în mod deosebit.
Cele mai recente previziuni economice au arătat că criza începe să se facă simțită. Inflația crește și creșterea economică încetinește, în timp ce Banca Centrală Europeană a anunțat joi o majorare a ratelor dobânzilor cu 0,25% - probabil nu pentru ultima oară în acest an.
„Șocul după șoc a dus la adoptarea de măsuri fiscale menite să protejeze consumatorii și întreprinderile, ceea ce a creat, din păcate, așteptarea că, ori de câte ori apare un șoc, se va acorda sprijin”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă.
Am avertizat că ne aflăm într-o lume mai predispusă la șocuri. Ar trebui să ne așteptăm la apariția altor șocuri și ar trebui să fim foarte atenți la modul în care alocăm resursele publice limitate, recunoscând că aceasta nu va fi ultima dată când acest lucru va fi necesar
Țările cu datorii mari cer flexibilitate
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni se află în fruntea celor care solicită o relaxare a regulilor. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sfârșitul lunii mai, Meloni a cerut să se utilizeze o flexibilitate suplimentară pentru a face față crizei energetice.
Ca răspuns, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că flexibilitatea poate fi acordată numai în cadrul actual, permițând transferul către sectorul energetic a 0,3% din cele 1,5% deja alocate apărării.
Georgieva a declarat jurnaliștilor că FMI „ar dori foarte mult să vadă țările disciplinate în modul în care utilizează această flexibilitate, în special țările care au niveluri ridicate ale deficitului”.
FMI a salutat ultimele măsuri luate de Comisie și a precizat ce ar trebui să facă țările cu datorii mari, precum Italia.
„Ajustarea fiscală structurală pe termen mediu rămâne imperativă”, se arată în declarația de joi, prin care se solicită guvernelor din zona euro să-și reducă deficitele - și să-și mărească excedentele, în cazul în care dispun de acestea.
Citește și:
Nazare: Dacă România îşi menţine traiectoria fiscal-bugetară, poate aspira la îmbunătăţirea ratingului de ţară în 2027
Cu excepția Germaniei, FMI recomandă „îmbunătățirea soldului primar structural cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB între 2025 și 2031 - 1,3 puncte procentuale suplimentare față de nivelul de referință, în special pentru țările cu niveluri ridicate ale datoriei”.
Cu alte cuvinte, FMI solicită consolidarea fiscală structurală din partea țărilor din zona euro, cu eforturi suplimentare pentru țările cu datorii mari, care trebuie să facă chiar mai mult decât ceea ce era deja prevăzut.
„Ajustarea fiscală va necesita o strategie cuprinzătoare și credibilă care să combine reprioritizarea cheltuielilor, eficiența îmbunătățită a cheltuielilor și măsuri structurale, cum ar fi reforma drepturilor, împreună cu reforme de stimulare a creșterii economice pentru a spori veniturile”, se arată în declarație.
Editor : C.A.
