Surse: Sechestru la Rafinăria Petrotel, deținută de Lukoil
Faptul că ANAF a pus sechestru pe bunurile Rafinăriei Petrotel Ploieşti, pe antrepozitul fiscal, înseamnă că această companie nu poate vinde nici benzina şi nici motorina pe care le rafinează. Astfel, pentru a-şi alimenta benzinăriile, trebuie să apeleze la piaţa liberă, iar de acolo va cumpăra combustibil la un preţ mai mare decât cel produs la rafinăria de la Ploieşti.
ANAF nu a vrut să comenteze situaţia de la Lukoil, însă surse din piaţa de energie spun că este vorba despre un sechestru pe antrepozitul fiscal. Inspectorii ANAF verifică toate actele companiei şi vor să vadă modul în care au fost accizate produsele rafinate.
În octombrie anul trecut, procurorii au pus sechestru pe rafinărie şi pe stocurile acesteia. Pe 2 octombrie 2014, rafinăria de la marginea Ploieştiului părea că este cucerită de mascaţii poliţiei române. În birourile şefilor, procurorii scotoceau în fiecare sertar. Erau percheziţii şi la alte peste 20 de adrese. Motivul: evaziune fiscală şi spălare de bani. Prejudiciul estimat: 230 de milioane de euro.
Următoarea mişcare a procurorilor a fost să ceară sechestru pentru rezervele de petrol aflate în Portul Constanţa. Era o primă încercare de a recupera presupusa pagubă. Răspunsul a venit imediat. Rafinăria a început procedurile pentru oprirea activităţii. 3.500 de oameni erau în pericol să rămână fără locurile de muncă, lucru pe care premierul Victor Ponta şi ambasada Rusiei l-au declarat inacceptabil.
„În calitate de Ambasador al Federaţiei Ruse sunt foarte îngrijorat de evenimentele desfăşurate în jurul rafinăriei Petrotel, care aparţine companiei petroliere ruseşti Lukoil, precum şi de atmosfera care se creează în legătură cu această situaţie. O preocupare aparte o provoacă faptul că, în cadrul măsurilor de anchetă, s-a dispus ca uzina să oprească producţia, ceea ce a pus în pericol funcţionarea întregului lanţ de producţie al companiei Lukoil din România”, spunea Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei în România, într-un comunicat de presă.
Din justiţie, dosarul Lukoil s-a mutat în lumea politică şi s-a transformat în scandalul Lukoil. Premierul a făcut apel la înţelepciunea procurorilor să găsească soluţii legale pentru a nu se bloca activitatea rafinăriei.
„Cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conducta în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine. Să avem grijă, sunt 3.500 de oameni, interese economice. Procurorul nici nu cred că e interesat că Lukoil are 3.500 de angajaţi şi că Oltchim cumpără doar de la Lukoil şi de faptul că au blocat combustibil la Oil Terminal şi la CONPET. Că nu ştie procurorul şi, probabil, nu e treaba domniei sale”, spunea, la acel moment, Victor Ponta.
Preşedintele de la acea vreme a fost mai tranşant şi a taxat imediat reacţia premierului şi a ruşilor.
„Îmi pare o abordare de tip putinian. Dacă vrea legile de la Moscova, se duce acolo, nu în România”, spunea Traian Băsescu, preşedintele României la acea vreme.
Şi procurorul general a condamnat ameninţările ruşilor. Cu toate acestea, după negocieri intense în care s-au implicat şi oameni din Guvern, instanţa a fost mai blândă. A ridicat o parte din sechestru, iar compania şi-a reluat activitatea, în timp ce ancheta penală continuă.
Lukoil este al treilea mare jucător pe piaţa carburanţilor din ţara noastră. Are peste 300 de benzinării şi aduce câştiguri de peste 700 de milioane de euro pe an pentru statul român.
