Terenul românesc, magnet pentru investitori. Patru dintre cele mai mari 10 suprafeţe agricole aparţin străinilor
Între primii 10 latifundiari ai României, doar podiumul mai aparţine românilor. Cea mai mare fermă este cea a lui Constantin Duluţe, un apropiat al omului de afaceri Culiţă Tărâţă.
Adrian Porumboiu ocupă locul doi în topul celor mai mari fermieri. Este proprietarul a 47 de mii de hectare de teren în zona de nord a ţării. Spune că secretul unei afaceri în agricultură stă în numărul cât mai mare de hectare deţinute şi în multă muncă, nu degeaba investeşte anual 25 de milioane de euro.
„În fiecare an, totul este în câmp deschis, în bataia vântului, în ploi. Nu înseamnă că ai semanat şi te gândeşti la recoltat, toţi care sunt în agricultură, toţi rebuie trataţi cu respect, nu e uşor, poţi sa ai 5 hectare sau o mie de hectare, toţi pun suflet, toţi au insomnii până reuşesc să ducă în hambar”, spune Adrian Porumboiu, om de afaceri Vaslui.
Pe locul trei se află Interagro, firma lui Ioan Niculae.
Următorii mari proprietari de terenuri agricole sunt străini.
Firma unor oameni de afaceri libanezi, Maria Trading, exploatează 11.000 de hectare în judeţul cu cele mai scumpe terenuri din ţară - Călăraşi, iar companiile Emiliana West Rom şi Cross Wind, deţinute de italieni şi respectiv danezi, au peste 20.000 de hectare în Timiş. O altă firmă cu sediul social în Luxemburg lucrează peste 12 mii de hectare în Tulcea.
Cum mulţi investitori au văzut în acest sector o adevărată mină de aur, preţul unui hectar de teren a crescut cu 60% în ultimii doi ani.
Cele mai scumpe terenuri sunt în Muntenia şi Banat, iar cele mai ieftine în Moldova şi în Oltenia. Iar valoarea terenului creşte în funcţie de caracteristici.
„Există mai multe caracteristici: suprafaţa mare comasată, calitatea solului, accesul la irigaţii, uneori toţi aceşti factori cumulaţi pot să ajunga la 20% din preţul final”, explică Flavius Pop, reprezentantul unei agenţii imobiliare.
Spre exemplu, o firmă care cultivă 10.000 de hectare cu grâu va obţine într-un an bun cel puţin 18 milioane de euro pentru recoltă. Înseamnă un plus de 3 milioane pentru că solul bun îi asigură o producţie mai bună faţă de cea din nordul ţării de exemplu.
Din vara acestui an, străinii pot cumpăra teren ca persoane fizice doar dacă, în prealabil, arendaşul fermei respective a declarat că nu este interesat de teren.
Legea privind vânzarea terenurilor a fost adoptată de Parlament în decembrie, însă a fost respinsă de Traian Băsescu. A trecut apoi iar de Parlament după mai multe modificări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
