Test final: FMI analizează miercuri dacă Guvernul României şi-a îndeplinit angajamentele
În viziunea executivului, un nou acord ar fi un semn de stabilitate şi încredere şi ar aduce o imagine externă mai bună. Analiştii sunt însă de altă părere: unii dintre ei consideră că, de fapt, un împrumut de la FMI - chiar şi de tip preventiv - arată că România nu a ieşit din criză şi nu este sigură pe forţele proprii.
În Europa sunt patru ţări care derulează acorduri de tip preventiv cu FMI: Bosnia - care a luat 390 de milioane de euro, Kosovo - care a luat 100 de milioane de euro, Serbia - cu 1,08 miliarde de euro şi România - cu 3,56 miliarde.
Dacă FMI decide că au fost îndeplinite condiţiile din acest acord, România are în plan negocieri pentru o nouă înţelegere cu instituţia financiară. Reprezentanţii Guvernului spun că, dacă avem un nou acord, e un semn de stabilitate şi putere, dar şi o imagine bună pe plan extern. Realitatea este alta, spun analiştii: „Guvernul României, oricare ar fi el, încearcă să folosească acordul FMI ca pe o garanţie că reformele proaste pe care le implementează sunt de fapt bune pentru economie; şi încă ceva: un nou acord arată lipsa de coloană vertebrală a clasei politice din România”, crede economistul Florin Cîţu.
Conducerea Fondului Monetar Internaţional a aprobat pe 15 martie prelungirea cu trei luni a acordului cu România, până la 30 iunie, pentru că ţara noastră nu reuşise să îndeplinească condiţiile asumate. În primul rând, FMI a cerut executivului să reducă arieratele locale la maxim 300 milioane de lei în condiţiile în care, în decembrie 2012, datoriile mai vechi de 90 de zile erau de 840 de milioane de lei. La sfârşitul lunii mai, datoriile coborau la 510 milioane de lei, din care 360 de milioane reprezentau litigii. Guvernul a cerut ca aceste sume aflate în litigiu să nu fie trecute ca arierate. Dacă FMI acceptă, ţinta ar fi atinsă.
Altfel, aceste datorii s-ar adăuga la lista de nerealizări, unde găsim şi privatizarea Oltchim sau numirea de manageri privaţi la companiile de stat. Acestea pot duce la declararea acordului de acum ca un insucces, lucru care ar anula posibilitatea de a încheia un nou acord, aşa cum îşi doresc autorităţile.
„Putem discuta de incertitudini la nivel internaţional şi, în acest context, să ai o anumită ancoră de credibilitate şi să ai un instrument suplimentar de contracarare a potenţialelor şocuri”, argumentează necesitatea unui nou acord Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal din România.
Premierul Victor Ponta şi preşedintele ţării, Traian Băsescu, au declarat recent că board-ul FMI va considera îndeplinite principalele condiţii asumate de România şi că în acest fel vor putea fi demarate din luna iulie negocieri pentru un nou acord.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
