Cele șapte proiecte pe 2018 ale Transporturilor

Câteva zile după ce comisarul european pentru dezvoltare regională a criticat Ministerul Transporturilor pentru lipsa proiectelor menite să ducă la absorbția banilor europeni și pentru managementul defectuos al acestora, ministrul de resort, Lucian Șova, și-a prezentat realizările într-un limbaj sec, al cifrelor, însă fără realizări vizibile și pe șantierele de autostrăzi.

Într-un comunicat de presă remis joi, Ministerul Transporturilor ține să precizeze că se găsește pe ”locul 2 după Agricultură ca valoare a fondurilor absorbite de România”.

”În ceea ce privește situația execuției bugetare pe proiecte, la trimestrul I 2018 (cu corecție aplicată) Ministerul Transporturilor a avut ca țintă de absorbție 229.489.487 lei din care a realizat 99,17%, reprezentând 227.575.076 lei”, spune ministerul.

În ceea ce privește stadiul contractării în cadrul POIM 2014-2020 (Programul Operațional Infrastructură Mare – n.red.), din totalul în valoare de 6.809.320.366 Euro (UE + Buget de Stat) la acest moment au fost aprobate proiecte în procent de 73,96 % din alocarea UE, din februarie 2017 până în prezent, și contractate în procent de 61,07%, din care Fond de Coeziune 74,74% și Fond European de Dezvoltare Regională în 32,05%. În total au fost aprobate 35 de proiecte în valoare eligibilă de 4.937.369.840 Euro.

Ce nu spune Șova este faptul că toate proiectele de autostrăzi incluse în statistica sa și care se găsesc în lucru sunt de fapt proiecte ce trebuiau terminate în exercițiul precedent, anume 2007-2013. Continuarea acestora în perioada actuală semnifică o pierdere de bani în sensul că finanțările puteau fi folosite pe proiecte noi.

Cele șapte aplicații noi

Pentru acest an, Ministerul Transporturilor are în plan transmiterea a 7 aplicații noi de finanțare către Comisia Europeană, aferente următoarelor proiectelor majore:

• • Modernizare ecluze FAZA 2” (deja transmis CE în luna aprilie 2018)

  • Reabilitare DN 73 Pitești- Brașov

• • Construcție pod peste Dunăre la Brăila

• • Construcție Centura București

• • Construcție autostrada Transilvania - secțiunea Gilău – Nădășelu-Mihăiești

• • Construcție drum de mare viteză Pitești – Craiova

• • Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni- Pipera

Firmele de construcții, vinovate

Firmele care construiesc autostrăzi de zeci de milioane de euro nu au cum să termine la timp aceste lucrări cu 100 de muncitori şi 70 de utilaje, a găsit, joi, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, explicația pentru întârzieri.

"Starea lucrărilor pe şantiere este mult sub aşteptări. Am avut discuţii cu toţi contractorii de pe aceste şantiere, care m-au asigurat că vor respecta termenele de execuţie. Însă, pe mine nu m-au convins că ţintele de execuţie pentru proiecte de zeci de milioane de euro pot fi atinse cu 100 de muncitori şi 70 de utilaje. Anvergura companiilor care au câştigat aceste lucrări este extrem de mare pe hârtie şi mică în realitate. Nu mă feresc să spun acest lucru", a arătat Şova.

El a susţinut că au fost depăşite barierele legate de exproprieri.

"Din păcate, constat că de la documente până la şosea e o cale lungă, uneori prea lungă, de cele mai multe ori din vina partajată administraţie-antreprenori. Am depăşit deja barierele legate de exproprieri. Facem un efort, dar ritmul lucrărilor este extrem de lent. E păcat că ratăm o şansă cu toţii să respectăm termenele propuse", a continuat ministrul Transporturilor.

Şova a amintit, în acest context, că ţara noastră se confruntă cu o criză a forţei de muncă în această perioadă, mai ales în construcţii.

"Nu dau vina, ci caut soluţii. Probabil administraţia trebuie să facă un efort", a adăugat oficialul guvernamental.

Anii îndelungați de licitații organizate defectuos, cu firmele câștigătoare desemnate arbitrar, managementul eronat al proiectelor, plățile către constructori făcute cu întârziere și în mod arbitrar, obligațiile nerespectate ale statului, au creat României un nume prost pe piața firmelor mari de construcții. Piața autohtonă a ajuns dominată de câțiva regi ai asfaltului locali și de firme mici și mijlocii din bazinul mediteranean. Marii constructori europeni de drumuri lipsesc. Este relevant faptul că nicio firmă mare, aflată în top 20 firme europene de construcții de drumuri din Europa, nu este prezentă în România.