Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 140 de kilometri în 2024, iar lungimea reţelei de drumuri publice totaliza 86.847 km, din care 17.994 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.091 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33.762 km (38,9%) drumuri comunale, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 51,5% (44.752 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,7% (20.563 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 24,8% (21.532 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită, potrivit datelor INS, consultate de Agerpres.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km (34,4%) erau drumuri internaţionale, 1.137 km (6,3%) autostrăzi şi 121 km (0,7%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 39 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 52,7% drumuri modernizate şi 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La 31 decembrie 2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi teritoriu era de 44,5 la mie. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,8 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
Editor : B.P.
