VIDEO. Gară istorică, realizată de arhitecți italieni, în paragină
Realizată de arhitecți italieni acum 120 de ani, Gara din Curtea de Argeș zace nereparată de proprietarul acesteia, respectiv CFR Călători.
Gara regală din Curtea de Argeș, construită la 1898 din dorința regelui Carol I, zace în paragină. Cu toate că este declarată monument de patrimoniu, clădirea - altădată mândria oraşului - se degradeză pe zi ce trece. Anul trecut, Compania de Căi Ferate a scos la licitaţie un contract de reconstrucţie a monumentului. Nicio firmă nu a depus, însă, vreo ofertă. Autoritățile locale acuză CFR că nu îşi dă interesul pentru a salva clădirea, dar nici nu le permite să investească bani în reparaţii. Când trenul regal care l-a purtat pe ultimul drum pe ultimul rege al României a oprit în gara Curtea de Argeş, clădirea era ascunsă sub o pânză uriaşă.
Era 1898. Fosta capitală a Ţării Româneşti era, de mai bine de-un sfert de secol, oraş regal. Şi-avea nevoie de o gară pe măsură. În mai puțin de un an, era inaugurată clădirea gării regale Curtea de Argeş. Iar de atunci, nici că a văzut vreo reparaţie capitală.
În crăpăturile adânci și-au făcut loc lichenii și mucegaiul. Pentru a oferi, însă, imaginea iluzorie a unui monument bine conservat, compania de căi ferate a acoperit în luna decembrie clădirea cu o pânză imensă ce imita fațada clădiri.
În spatele pânzei, istoria macină tencuielile care au început să cadă. În ultimele două decenii, nu s-a investit nici măcar un leu în clădire. Licitația pentru renovare, publicată anul trecut de CFR nu a interesat pe nimeni.
Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional.
Sunt foarte puțini restauratori, iar aceștia, la ora asta, sunt foarte solicitați. În aceasta perioada încep lucrările la proiectele finanțate prin POR pe măsură 5.1, proiecte foarte generoase, spune Ștefan Dumitrache, director muzeului Curtea de Arges.
Autoritățile locale spun ca au încercat de trei ori să preia clădirea de la CFR. Și-ar fi dorit să o transforme în secție a muzeului Curții de Argeș, administrat de primărie. ”Deținem foarte foarte multe tablouri și, din păcate, nu le putem expune. Ori o astfel de clădire s-ar preta pentru asa ceva. În afara de asta, trebuie sa știți ca în perioada interbelică aici se țineau balurile protipendadei și cred ca am putea organiza de două trei ori pe an niște evenimente de caritate”, spune Ștefan Dumitrache.
Până la găsirea unor soluții, bijuteria arhitecturală pare condamnată. Cu toate că este un monument de patrimoniu care are o istorie și o arhitectura impresionantă, ușile clădirii sunt ferecate.
Cum s-a născut opera arhitecturală
Arhitectul italian Giulio Magni a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești - Curtea de Argeș și Adjud - Comănești - Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu. Gările gemene din Curtea de Argeș și Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină.
Destinată să servească linia Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri, gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care s-a dat în folosință și linia de cale ferată.
Decorațiile exterioare sunt realizate cu brâuri de ceramică smălțuită executate de meșteri italieni, iar ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt făcute tot din cărămidă smălțuită. Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi de ardezie. Dimensiunile mici ale solzilor au permis urmărirea conturului nervurilor bolților.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
