Migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României la aproximativ 19 milioane de locuitori, chiar dacă sporul natural rămâne negativ, cu un declin anual cuprins între 70.000 și 100.000 de persoane, a declarat vineri președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit acestuia, creșterea economică din ultimii ani a atras forță de muncă din alte state și a determinat revenirea în țară a unui număr tot mai mare de români, compensând astfel scăderea naturală a populației.
„Creșterea economică este cea care determină în mod direct evoluția populației rezidente pe cele două componente, atât prin numărul de copii născuți, prin sporul natural, dar mai ales prin migrația internațională. (...) România a înregistrat o creștere economică care a permis atragerea de forță de muncă din diverse țări, mai ales din țările din Asia, dar în egală măsură reîntoarcerea multor români. Nu întâmplător, în ultimii ani, s-a reușit echilibrarea populației rezidente la 19 milioane strict pe calea migrației internaționale. Deci, în condițiile în care sporul natural este unul negativ în marja 70.000 – 100.000, migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României”, a declarat Tudorel Andrei, în cadrul evenimentului „Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România”.
Prognozele estimau o populație de 18 milioane de locuitori în 2030
Președintele INS a explicat că proiecțiile realizate de instituțiile internaționale indicau că România ar urma să ajungă la aproximativ 18 milioane de locuitori în jurul anului 2030, însă migrația internațională a redus ritmul declinului demografic. În același timp, a avertizat că sporul natural negativ va continua să afecteze populația și că schimbarea acestei tendințe este dificil de realizat.
„Sporul natural rămâne în continuare negativ și va fi foarte greu ca România să treacă la un spor natural pozitiv într-o perioadă scurtă și medie de timp. De foarte multe ori suntem alarmați că populația României a scăzut dramatic în raport cu 1989. Ne raportăm la 23 de milioane pe care am atins-o într-un regim în care nașterea unui copil era forțată. După 1989 este libertatea fiecărei persoane, fiecărui cuplu de a decide ce să facă. Suntem în două situații total diferite și cred că este foarte greu să venim și să ne comparăm cu valoarea pe care am avut-o în anul 1989. Nu aceasta este problema mare, că am scăzut foarte mult, am scăzut cu patru milioane în raport cu 1989, ci dezechilibrele majore care s-au creat pe cele trei grupe mari de vârstă: sub 15 ani, între 15 și 65 de ani și peste 65 de ani”, a explicat acesta.
Unele județe au mai puțini locuitori decât în 1948
Tudorel Andrei a atras atenția că dezechilibrele demografice nu sunt doar la nivel național, ci și regional: „Există un dezechilibru la nivel regional și există județe care au o populație mai mică decât în 1948”.
În plus, fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează, iar vârsta medie a populației României a ajuns la 42 de ani, în linie cu tendințele observate și în alte state membre ale Uniunii Europene.
Președintele INS a făcut referire și la copiii românilor născuți în străinătate. „În perioada 2014-2025, în România s-au născut aproape două milioane de copii, iar în străinătate și înregistrați în România aproximativ 390.000 de copii”, a precizat acesta.
Cele mai recente proiecții publicate de Institutul Național de Statistică arată că populația rezidentă a României ar putea ajunge la 15,633 milioane de persoane în anul 2080, comparativ cu 19,043 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025.
În același timp, datele INS indică accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2024, populația cu vârste între 0 și 14 ani s-a redus cu 92.200 de persoane, iar copiii și adolescenții reprezintă în prezent 15,4% din populația rezidentă.
Editor : A.D.
