Este vorba de peste cinci miliarde de euro, susţin britanicii. Este o sumă importantă, înseamnă 3,5% din bugetul anual al Uniunii Europene. De vină ar fi sistemele antifraudă prea slabe din ţările membre. Dar, în egală măsură, şi Oficiul european care se ocupă cu fraudele. Banii alocaţi oficiului sunt limitaţi, deci şi puterea sa e limitată.
Pierderile Uniunii Europene estimate într-un raport al Parlamentului britanic sunt de 12 ori mai mari decât cele anunţate de Comisia Europeana. 404 milioane de euro, atât cât spune Comisia Europeană, ar reprezenta doar o mică parte din valoarea reală a fraudelor.
Britanicii critică atât statele membre ale Uniunii, cât și Oficiul European de Luptă Antifraudă. Potrivit acestora, statele membre subminează eforturile Uniunii de a percepe adevărata problemă a fraudelor. În plus, britanicii susţin ca au dovezi potrivit cărora statele membre nu-și iau în serios responsabilitaţile de combatere a fraudei. Nu caută fraudele cu bani europeni sau nu informează autorităţile când identifică astfel de cazuri. În plus, Oficiul European de Luptă Antifraudă are o putere limitată, mai spun britanicii, este o instituţie ineficientă. Are restricţii bugetare şi, ca urmare, trebuie să selecteze cazurile de care se ocupă. În 2011, Oficiul a reușit să recupereze puţin peste 690 de milioane de euro din fraudele comise. Sunt bani rezultaţi din cele 328 de investigaţii realizate de Oficiul Antifraudă în acel an.
În afară de Oficiul European de Luptă Antifraudă, Uniunea Europeana are și un alt mecanism de control. Este vorba despre Curtea Europeana a Auditorilor, care se ocupă de verificarea modului în care sunt cheltuiţi banii din bugetul Uniunii. Potrivit unei estimari ale Curţii Europene a Auditorilor, 95 % din plăţile facute de Uniune sunt corecte. Restul sunt erori şi fraude. Procentul estimat pentru fraude sau suspiciuni de fraude este extrem de mic - doar 0,2%.