Unde șchioapătă programul economic al PSD

Data publicării:
vot-parlament

Strategia prezentată de PSD are câteva hibe mari, susțin analiști economici consultați de Profit.ro.

vot-parlament

Analiștii economici sunt sceptici că măsurile promise de PSD în programul de guvernare vor putea fi susținute, în condițiile în care nu au fost prezentate nici analize de fundamentare a creșterii PIB, pe care se bazează programul, nici un proiect al bugetului de stat, care să arate că măsurile vor avea și acoperire, și nici nu ține cont de contextul extern defavorabil.

“Marea problemă a acestui program de guvernare este că nu spune de ce o să crească Produsul Intern Brut la nivelul estimat, nivel care să susțină toate măsurile și cheltuielile prevăzute. Nu are nicio analiză credibilă”, spune Bogdan Glăvan, profesor universitar de Microeconomie, Macroeconomie și Economie Monetară Comparată. În opinia sa, o prezumție eronată a programului este și aceea că, dacă statul pompează bani în economie, aceștia se întorc automat în creșterea PIB. Or, experiența arată că nu se întâmplă mereu așa.

“Îngrijorător este și faptul că nu se ține cont de contextul extern, care influențează puternic economia României. Ne aflăm pe vârf de ciclu economic și semnele sunt foarte clare că se inversează contextul, dar pentru România se anticipează, ca în vremea Guvernului Tăriceanu, că nu va exista niciun impact, că economia va continua să crească puternic, neafectată de contextul extern”, arată Glăvan.

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal, constată că programul de guvernare este, deocamdată, un set de intenții și trebuie să așteaptăm până vom vedea care dintre acestea se vor materializa. “Oricum, însă, situația bugetară nu este una simplă, pentru că măsurile preconizate de noul Guvern au un impact bugetar amplu. De pildă, noi am estimat că, în situația în care nu se mai ia nicio măsură fiscală, nici pe partea de chletuieli, nici pe cea de venituri, luând în considerare noile prevederi ale Codului Fiscal intrate în vigoare de a 1 ianuarie și majorările salariale apropate de Parlament și declarate constituționale, se va ajunge la un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru anul acesta”, spune Dumitru.

În opinia sa, în contextul măsurilor anunțate în programul de guvernare, noul Cabinet ar trebui să adopte neapărat politici de reducere a acestui deficit și încă mai avem de așteptat până vom vedea care vor fi acestea.

Bugetul prin care va fi susținut programul este așteptat și de Ciprian Dascălu, economist șef al băncii olandeze ING Bank România. “Am remarcat că există un angajament cu deficitul de 3% din PIB. Să vedem cum arată bugetul. Cel lăsat de guvernul anterior include reducerile de taxe și creșterile salariale cu un deficit de 2,9%”, spune acesta.

Dascălu amintește ce spune teoria economică: atunci când ai perioade de creștere economică, este bine să reduci deficitul și datoria publică, să poți astfel să cheltuiești mai mult dacă economia scade.

“Economia României e o economie mică și deschisă cu trei sfertutri din importuri și exporturi din și către Uniunea Europeană, deci creșterea economică depinde de ce se va întâmpla în UE. Noi ne menținem prognoza de creștere la 4,1% pentru 2017. Guvernul tehnocrat a luat în calcul o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD înainte de alegeri era bazat pe o creștere de 5,5%”, arată Dascălu.

Poate economia să atingă ținta de creștere 5,5% în 2017? “Problema e nu dacă (ținta) poate fi atinsă, ci dacă este sustenabilă”, spune economistul-șef ING, care arată că dacă economia este forțată să crească mai rapid, peste potențialul său, atunci apar dezechilibre, iar potențialul poate fi ridicat doar prin reforme structurale.

O creștere economică mai mare permite statului, cel puțin pe hârtie, să cheltuiască mai mulți bani păstrând în același timp un deficit mai mic raportat la produsul intern brut. În proiectul de buget de dinainte de alegeri al PSD, deficitul angajat era de 2,7%, în condițiile unor creșteri de salarii pentru bugetari, concomitent cu scutiri de impozite și reduceri de contribuții.

“O problemă în acest moment este piața forței de muncă, unde chiar dacă scade șomajul crește rata locurilor de muncă vacante, ceea ce arată că există un dezechilibru între cerere și ofertă. Accelerarea acestor deficite va duce la presiune pre creșterea salariilor, dar va epuiza și oferta nouă de locuri de muncă”, explică economistul ING.

Citește aici principalele promisiuni ale PSD, cuprinse în programul de guvernare aprobat miercuri de Parlament.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri