Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, a declarat vineri, 21 noiembrie, că România reprezintă unul dintre cele mai clare exemple ale impactului politicii de coeziune, într-un moment în care Uniunea Europeană se pregătește pentru un nou Cadru Financiar Multianual. „Europa trebuie să reflecte cu claritate și curaj asupra priorităților pentru anii următori. Iar coeziunea rămâne una dintre aceste priorități”, a transmis oficialul european.
Potrivit acestuia, de la aderarea la Uniunea Europeană, România și-a schimbat profund economia, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 44% din media UE la aproape 80% în prezent.
„Coeziunea este expresia concretă a solidarității europene. Este politica care transformă valorile europene în acțiune, dând sens promisiunii că nicio regiune și niciun cetățean nu vor fi lăsați în urmă. Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât aici, în România”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
De ce trebuie adaptată politica de coeziune
Raffaele Fitto a explicat că actuala arhitectură a politicii de coeziune a fost gândită într-un context complet diferit, anterior unor evenimente care au schimbat profund prioritățile Uniunii Europene, precum pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea prețurilor la energie și presiunile legate de competitivitate și autonomie strategică.
În acest context, oficialul european a arătat că România, la fel ca alte state membre, folosește această etapă de revizuire pentru a direcționa fonduri către domenii considerate esențiale, precum tehnologia, apărarea, locuințele, infrastructura de apă, energia și creșterea competitivității.
CITEȘTE ȘI: Alexandru Nazare, despre noul buget multianual al UE: „Trebuie să preluăm ideile de la firul ierbii, ca să nu pățim ca la PNRR”
Cum va arăta politica de coeziune după 2027
Vorbind despre perioada de după 2027, Fitto a explicat că modernizarea politicii de coeziune este necesară pentru ca Uniunea Europeană să poată reacționa mai rapid la noile crize și provocări.
El a subliniat că viitoarele programe trebuie să rămână ancorate în principiile de bază ale politicii: adaptarea la realitățile locale, parteneriatul și gestionarea partajată, dar să fie mai flexibile și mai ușor de implementat.
„Noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță”, a afirmat Raffaele Fitto, adăugând că „cel puțin 218 miliarde de euro sunt rezervate regiunilor mai puțin dezvoltate”.
Totodată, oficialul Comisiei Europene a anunțat că Executivul european pregătește mai multe inițiative noi, printre care o Agendă pentru Orașe, destinată facilitării accesului autorităților locale la fonduri europene, o strategie dedicată regiunilor de la frontiera estică, cu impact direct pentru România, dar și o inițiativă privind „dreptul de a rămâne”, menită să sprijine comunitățile afectate de depopulare.
În finalul intervenției sale, Raffaele Fitto a transmis un apel la responsabilitate în perspectiva negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
„Avem responsabilitatea și oportunitatea de a pune în aplicare un buget potrivit pentru următorul deceniu. Europa se confruntă cu provocări importante, de la pace la prosperitate. Simplificarea și flexibilitatea vor fi esențiale pentru a elibera productivitatea și pentru a folosi cât mai bine resursele europene”, a conchis oficialul european.
Declarațiile acestuia au fost făcute în cadrul conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan: „România nu mai este remorca Uniunii Europene. Avem maturitatea să participăm la deciziile majore ale UE”
Editor : A.D.
