România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, însă această poziție vine la pachet cu obligații importante în ceea ce privește stocarea geologică a dioxidului de carbon și investițiile necesare pentru atingerea obiectivelor climatice, a declarat, marți, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), Ionuț-Sorin Banciu, la Future Energy Europe Summit (FEES).
„Uniunea Europeană pare să ridice piciorul de pe accelerația către tranziția «verde», însă țintele au rămas acolo și, de curând, deși poate multă lume se aștepta ca Europa să vireze cumva și să nu-și mai asume ambițiile climatice pe care le știm cu toții, a aprobat ținta pentru 2040. Deci, traseul pe care Uniunea Europeană îl propune, inclusiv din perspectiva competitivității, este decarbonizare și energie regenerabilă. Aici, România are, într-adevăr, o poziție privilegiată, pentru că avem un mix energetic echilibrat și, cel mai important, ne-am asumat la cel mai înalt nivel politic că tranziția se va face prin gaz. Avem aceste resurse care curând vor intra pe piața Uniunii. România, cu siguranță, va fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar asta vine și cu niște obligații foarte mari”, a spus Banciu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, obiectivele privind stocarea geologică a dioxidului de carbon au fost stabilite în funcție de producția de petrol și gaze din perioada 2022-2023: „Discutând de această țintă de stocare geologică a dioxidului de carbon, mecanismul prin care s-au atribuit ținte a fost legat de producția de petrol și gaze din 2022-2023. Și aici am fost într-o situație, să spunem, puțin dedicată, în sensul că România, având a doua cea mai mare producție de petrol și gaze în această perioadă, țintele de stocare au venit pe măsură și nu sunt niște ținte atribuite României, ci companiilor de petrol și gaze”.
ANRMPSG lucrează la două ordonanțe de urgență și așteaptă instalarea unui Guvern cu puteri depline
Ionuț-Sorin Banciu a precizat că instituția pe care o reprezintă lucrează în prezent la două proiecte de ordonanță de urgență, unul dintre acestea fiind dedicat implementării Regulamentului european privind metanul.
„Așteptăm și noi, ca mulți alții, un Guvern stabil, cu puteri depline, pentru a putea continua discuțiile care au început. Nu s-au finalizat încă unele decizii dificil de luat, pentru că, dincolo de țintele foarte mari, care presupun investiții foarte mari, sancțiunile ar trebui să fie proporționale, disuasive, așa cum spune Regulamentul. Și aici interpretarea este diferită, depinde de ce actori întrebați”, a afirmat acesta, precizând că există deja acte normative privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și că mai multe proiecte au obținut finanțare sau sprijin din partea Comisiei Europene.
Zăcămintele epuizate ar putea fi folosite pentru stocarea dioxidului de carbon
Potrivit lui Banciu, România dispune de proiecte care vizează identificarea potențialului de stocare geologică a dioxidului de carbon, iar în prima fază vor fi utilizate zăcăminte epuizate aflate pe uscat.
„Avem un prim proiect care a primit finanțare de la Fondul de Inovare, un alt proiect care a primit această etichetă STEP de la Comisia Europeană și niște inițiative ale unor companii care își doresc să exploreze subsolul pentru a evidenția și a clarifica potențialul real de stocare geologică a dioxidului de carbon. Simplu spus, vom folosi zăcăminte epuizate din onshore în primă fază, dar ne gândim și la offshore sau acvifere saline pentru a putea stoca dioxid de carbon”, a spus vicepreședintele ANRMPSG, amintind că astfel de proiecte sunt deja implementate în state precum Norvegia, Danemarca, Marea Britanie și Țările de Jos.
Editor : A.D.
