Sari la conținut

VIDEO: Economiștii explică ce ne așteaptă

Prin inflație și dobânzi mari, românii plătesc factura deciziilor greșite luate de politicieni, spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE București. Nivelul inflației a depășit inclusiv estimările BNR, potrivit purtătorului de cuvânt al Băncii Naționale.

Rata anuală a inflației a urcat la cel mai mare nivel din august 2013, anunţă Institutul Naţional de Statistică. A fost 3,2% în noiembrie, în condiţiile în care ouăle au condus topul scumpirilor în noiembrie faţă de octombrie, cu o creştere de 29,21%. Iar în medie, preţurile alimentelor au crescut cu 0,57% luna trecută, cu avansuri de menţionat în cazul untului, de 6,92% şi al fructelor, de 2,22%.

Românii au plătit mai mult şi pentru produsele nealimentare, plus 0,86%, în medie, într-o singură lună, cu un vârf la combustibili, de 2,78%. Iar preţurile serviciilor au urcat cu 0,33% în noiembrie. Creşterile au fost de altfel anticipate de banca centrală, care a estimat că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 2,7% la finalul acestui an.

Cum explică economiștii aceste evoluții: ”Putem să găsim explicaţii foarte uşor. În momentul când ai impulsionat veniturile populației tu practic ai necorelat această creştere cu potenţialul economiei reale de a ţine pasul cu ea. Odată crescute veniturile, oamenii au consumat mai mult, dar nu au regăsit în economia reală aceste produse. Multe au fost aduse din afară, avem o necorelare între consum mare şi ce poate oferi acum”, spune Cristian Păun, porfesor al ASE București.

Speranțele vin din partea mediului privat. Mai precis produsele fiind mai scumpe, acestea devin mai atractive pentru producători. Astfel vor crește cantitățile scoas ela vânzare pe piață și prețurile se vor diminua. ”Zic că va fi temporar, nu va dura mult până se vor mai tempera. Producătorii de ouă sau lactate vor reacţiona, vor începe să producă mai mult, dar trebuie investiţii. Trebuie ca statul să lase în pace producătorii, să nu îi streseze cu măsuri de tip split TVA. Dacă nu, dacă vom continua să dăm în acest sector privat, piaţa va găsi mai greu echilibrul, se va vedea în inflaţie. Politicul trebuie să susţină producătorii locali în raport cu acest consum impulsionat decât să se ocupe de o luptă la baionetă cu ei”, spune profesorul.

”Dezechilibrele vor continua. Se vor vedea în buzunatr, inflaţie, dobânzi mari, dezechilibre la nivel macro. Când politicianul greşeşte şi întoarce spatele sectorului privat, economia îl pedepseşte. Măsuri complet greşite din punctul meu de vedere”, spune el.

Un efect negativ l-a avut și politica monetară foarte relaxată. ”A eliberat foarte mulţi lei în piaţă punând presiune pe cursul de schimb. Avem o depreciere care se asociază. Mai multă mâncare, consumăm mai mult, vom avea preţuri în creştere. Banca centrală a confirmat . Bugetul pe 2018 se bazează pe o inflaţie de 3.1% şi deja suntem acum la acest nivel”, spune Păun.

Nivelul actual al inflației nu a fost estimat nici măcar de BNR. ”Am estimat o creştere a inflaţiei dar n-am estimat nici noi una atât de mare, eram ceva mai optimişti. Suntem totuşi în intervalul prognozat, suntem în orizontul acestui interval. Ritmul e mai mare totuşi. Probabil sunt şi cauze punmctuale”, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale. ”Trebuie o bună conlucrare între politicile fiscale şi monetare. Banca a început să îngusteze coridorul (între facilitățile de depozit și de creditare ale BNR – n.red.), măsură pt a tempera din evoluţiile astea. Avem şi alte intrumente la dispoziţie. Fără o politică fiscală corelată (aflată în sarcina Guvernului – n.red.) nu se poate face mai mult”, spune Suciu.