Exclusiv Expert în securitate, după dezvăluirea că Rusia vrea România în sfera sa de influență: Putin vrea „să slăbească unitatea NATO”
Hari Bucur-Marcu, expert în securitate națională, a explicat, joi, în emisiunea Studio Politic de la Digi24, că solicitarea Rusiei ca NATO să revină la granițele din 1997, astfel încât România și alte state din Europa de Est să reintre în sfera de influență a Kremlinului, este legată de încercarea lui Vladimir Putin de a eroda Alianța Nord-Atlantică.
Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a dezvăluit că delegația Rusiei a cerut, la întâlnirea din Arabia Saudită, revenirea la granițele NATO din 1997, ceea ce ar însemna ca România și alte țări din Europa de Est să reintre sub influența Rusiei. Statele Unite au respins solicitarea.
În contextul în care Crin Antonescu i-a cerut președintelui interimar Ilie Bolojan să convoace CSAT-ul, expertul în securitate națională Hari Bucur-Marcu a declarat: „Probabil că se va face o simplă analiză. Nu văd ce ar putea să facă CSAT-ul mai decât o simplă analiză. Adică să asculte rapoarte de la cei care ar putea să aibă mai multe informații”.
El mai spune că solicitarea Rusiei ca NATO să revină la granițele din 1997 este legată de încercarea lui Putin de a eroda Alianța.
„Ce zice Rusia, ea zice orice practic și mai ales zice orice ar fi natură să slăbească coeziunea și unitatea Alianței Nord-Atlantice, în primul rând, care alianță depinde foarte mult de în Statele Unite”.
„România nu e parte a soluției pentru încheierea războiului din Ucrainei”
Expertul în securitate atrage atenția că țara noastră nu e consultată privind un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina, deși România este stat de graniță.
„Deci pe noi ne interesează ce putem să facem noi într-o lume din aceasta în care războiul este de 3 ani, administrația anterioară americană, administrația Biden, a încurajat prelungirea războiului ca formă de epuizare sau de uzare a potențialului ofensiv cu armament convențional al Federației Ruse, pe seama pierderilor și distrugerilor din Ucraina. Iar actuala administrație Trump a schimbat 180 de grade această atitudine, vrea cât mai repede oprirea război. Deci noi suntem în situația în care la graniță fiind, noi ne-am implicat cât am reușit să ne implicăm în susținere a Ucrainei în acest război de 3 ani, și acuma când vine vorba să se oprească acest război, suntem surprinși că nu suntem pregătiți pentru a fi parte și a soluției de oprire a războiului”, spune Hari Bucur-Marcu.
„Până la pace mai este cale lungă, dar măcar de oprire a războiului, de oprire a confruntării armatei, de separare a forțelor, de interpunere a unor forțe între forțele beligerante ruse și ucrainiene, după care să vedem ce se întâmplă mai departe. Deci, noi nu suntem în momentul de față nici partea a soluției de oprire a războiului, nu ne întreabă nimeni cam ce am putea face, nu s-a ce am vrut să facem, deși suntem stat de graniță și în același timp nu avem nicio siguranță, care este atitudinea față de noi, nu atât a Rusiei pe care o știm, cât atitudinea aliaților, mai ales a Statelor Unite, cu noua administrație”, adaugă el.
Despre cerințele Rusiei ca NATO să revină la granițele din 1997
Întrebat despre posibilitatea retragerii garanțiilor de securitate la situația din 1997 și a trupelor americane, Hari Bucur-Marcu a răspuns: „E o marotă pe care Putin a adus-o în discuție în 2012, în momentul în care a constatat că Occidentul, deja de vreo 2 ani, dacă nu chiar mai mult, avea o preocupare de a schimba regimuri în zona noastră, de exemplu în lumea arabă, prin încurajarea unor revoluții așa-zise democratice, adică să schimbe regimurile tradiționale cu regimuri democratice.
Și Rusia s-a văzut amenințată în această privință. Au considerat că Occidentul este un inamic, că este o amenințare existențială la adresa Federației Ruse, că ar vrea să schimbe guvernul de la Kremlin. Și în asemenea condiții, unul din punctele de garanții era retragerea trupelor NATO de pe teritoriile țărilor care au intrat în NATO din 1997 încoace, respectiv inițial primele trei Polonia, Cehia și cu Ungaria și pe urmă celelalte cu România în ele”.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
