Preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care se află la putere din 2014, a fost reales în funcție cu 89,6% dintre voturile exprimate. Acesta obţine astfel un nou mandat de 6 ani, anunţă luni Autoritatea Electorală egipteană, citată de AFP. Cu toate acestea, după mai bine de un deceniu de când generalul el-Sisi se află la putere, economia s-a prăbușit, în contextul în care țara a cheltuit sume uriașe pentru proiecte de infrastructură spectaculoase, de care egiptenii nu se bucură, din cauza sărăciei generalizate.
Preşedintele Autorităţii Electorale, Hazem Badawy, anunţă că prezenţa la vot a atins un nivel ”fără precedent” de 66,8% dintre cei 67 de milioane de alegători egipteni.
Peste 39 de milioane de alegători egipteni au votat cu Abdel Fattah el-Sisi care se află la putere de un deceniu.
Economia s-a prăbușit de când Sisi a preluat puterea
Egiptenii care au ieșit în stradă pentru a-l susține pe generalul devenit președinte în urmă cu un deceniu nu sunt atât de fericiți pe cât sperau să fie că acesta îi va conduce pentru alți 6 ani, relatează BBC.
În timp ce Sissi se pregătește de-al treilea mandat consecutiv în fruntea statului, economia care este în declin îi preocupă tot mai mult pe egipteni.
În ultimele nouă luni, lira egipteană și-a pierdut peste 50% din valoare în raport cu dolarul american.
În condițiile în care economia egipteană depinde în mare măsură de importuri, prețurile produselor de bază au crescut vertiginos, dincolo de posibilitățile multor gospodării, iar piața neagră a valutei a înflorit.
Promisiunile de prosperitate nu au fost îndeplinite
De când Sisi a devenit președinte, în 2014, la un an după ce a condus înlăturarea de către armată a predecesorului său, Mohammed Morsi, în Egipt se cheltuiesc sume uriașe pentru proiecte de infrastructură de anvergură.
Au fost extinse șoselele și construite pasaje supraterane, iar lângă Cairo a fost ridicată o nouă capitală care costă miliarde de dolari și care de-abia este populată.
Criticii spun că această "imprudență financiară" a secătuit o mare parte din resursele economice ale țării și a creat un nivel fără precedent al datoriei care a paralizat economia.
Susținătorii președintelui consideră că dezvoltarea urbană a făcut viața oamenilor mai ușoară și va contribui la atragerea investițiilor străine atât de necesare, ceea ce va duce în cele din urmă la vremuri mai prospere.
Walid Gaballah, economist și membru al Societății egiptene pentru economie politică, statistică și legislație, consideră că aceste proiecte au creat locuri de muncă și au reușit să aibă un impact important în rezolvarea problemei șomajului din Egipt.
De asemenea, el consideră că o parte din vina pentru actuala criză economică aparține forțelor globale.
"Toate rezervele de economii ale guvernului au fost consumate de pandemia de coronavirus. Apoi a venit războiul din Ucraina, care i-a determinat pe mulți investitori străini să își scoată banii din băncile egiptene", susține acesta.
Guvernul a atras în mod repetat atenția asupra investițiilor sale în programe de asistență socială care oferă o protecție pentru cei mai săraci și mai vulnerabili egipteni, însă, cu toate acestea, oamenii continuă să se plângă de condițiile de trai din ce în ce mai proaste.
Cifrele oficiale arată că aproape 30 % din cei 100 de milioane de locuitori ai Egiptului trăiesc sub pragul sărăciei. Din 2016, guvernul a împrumutat peste 20 de miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a-și finanța bugetul.
În același timp, măsurile de austeritate, considerate necesare pentru "reforma economică" a țării au determinat eliminarea subvențiilor aplicate mai multor produse de bază, ceea ce a dus la creșterea prețurilor.
Editor : Andreea Smerea
