Avionul Bombardier CRJ900 al companiei Delta, care opera zborul 4819 de la Minneapolis la Toronto, avea 80 de persoane la bord când, imediat după ce a atins pista cu trenul de aterizare, s-a răsturnat, o aripă s-a rupt, iar carlinga aeronavei a alunecat pe pistă cu roțile în sus, lăsând în urmă o dâră de foc și fum. Martorii panicați ai accidentului s-au temut imediat de ce era mai rău, dar toate cele 80 de persoane au supraviețuit accidentului de luni de la Aeroportul Internațional Pearson din Toronto.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Un expert în aviație, care a fost martorul a decenii de evoluție în ceea ce privește siguranța aeronavelor, a explicat pentru CNN că supraviețuirea pasagerilor este o consecință a designului, ingineriei și anilor de cercetare în domeniul aviației civile.
„A fost absolut fenomenal să poți vedea o aeronavă (răsturnată) pe spate în felul acesta și oamenii să iasă din ea”, a declarat Michael McCormick, profesor asociat la Embry-Riddle Aeronautical University. „Dar al doilea meu gând a fost, ei bine, acesta este designul. Asta e inginerie. Este vorba de anii de cercetare în domeniul aviației civile... care au permis să se întâmple așa ceva.”
Combustibilul unei aeronave este depozitat în principal în aripi
Dezastrele aviatice din trecut, în care avioanele au luat foc, i-au învățat pe experți că rezervoarele pentru combustibilul avionului ar trebui plasate în principal în aripi, nu direct sub pasageri.
„În vremurile de început ale aviației, acolo era depozitat (combustibilul) - în burta aeronavei”, a declarat McCormick.
Prin urmare, atunci când avionul Bombardier CRJ900 al companiei Delta a aterizat forțat luni, s-a răsturnat și a derapat pe pistă, aripa dreaptă încărcată cu combustibil s-a rupt, lăsând în urmă un infern uriaș. Avionul a continuat să alunece.
În acest incident, aripa care s-a desprins a ținut focul departe de cabina pasagerilor, a declarat Joe Jacobsen, un inginer aerospațial care a lucrat pentru Boeing și Administrația Federală a Aviației.
„Lucrurile se pot rupe... dar dacă se încadrează în cerințele de proiectare, atunci trebuie să vezi cum s-a rupt și dacă s-a rupt conform proiectului?” a declarat Jacobsen.
Aripa s-ar fi putut rupe din cauza unui defect de întreținere sau de proiectare, a spus Jacobsen. Ancheta poate examina aceste posibilități, a adăugat el.
Atunci când o aripă se rupe în întregime din cauza impactului, eliminarea combustibilului potențial exploziv este doar un beneficiu, a spus McCormick.
„Vrem să putem separa combustibilul de compartimentul pasagerilor și, în același timp, vrem să ne asigurăm că fuselajul se poate opri într-o poziție stabilă”, a spus McCormick.
Avionul a ajuns într-o poziție stabilă - deși cu susul în jos. Dar toată lumea a supraviețuit, în parte datorită scaunelor puternice care pot rezista la forțe extreme.
Scaunele 16G sunt proiectate pentru siguranță - nu neapărat pentru confort
Majoritatea avioanelor comerciale moderne trebuie să aibă ceea ce se cheamă scaune 16G, adică scaune care pot rezista la de 16 ori forța gravitațională, a declarat McCormick.
„Nu doriți ca scaunul să se dezmembreze sau să se desprindă în cazul unui accident aviatic - chiar dacă este cu susul în jos”, a spus el.
„Așadar, nu este proiectat special pentru confort, ci pentru durabilitate” în cazul unui accident, a spus McCormick. „Și știți asta, dacă ați zburat la clasa economic mai mult de câteva ore”.
Scaunele includ un element de siguranță modest, dar esențial: centurile de siguranță salvatoare.
În acest caz, „fără centurile de siguranță, pasagerii ar fi fost cu siguranță aruncați și ar fi suferit mult mai multe răni”, a declarat Hassan Shahidi, președinte și CEO al Flight Safety Foundation. „Acesta a fost un factor important în acest caz”.
Și dacă acest accident ar fi avut loc în urmă cu câteva decenii, rezultatul ar fi putut fi mult mai sumbru, a declarat Peter Goelz, analist de aviație la CNN.
„Ceea ce s-a schimbat este că toate aeronavele comerciale au scaune care sunt blocate pe șine ca parte a fuselajului, care pot rezista la un impact de până la 16 G”, a declarat Goelz, fost director general al National Transportation Safety Board.
„Acest lucru înseamnă că, în cazul unei aterizări forțate ca aceasta, dacă sunteți legat corect, veți supraviețui impactului și veți avea o șansă de a scăpa”, a spus el.
„Și când combini acest lucru cu progresele în materie de materiale ignifuge... ai într-adevăr o șansă bună să scapi, dacă urmezi instrucțiunile”.
Nimic nu poate înlocui membrii calificați ai echipajului
În timp ce ingineria de înaltă tehnologie a ajutat probabil la salvarea de vieți, „nu puteți acorda suficient credit echipajului de cabină pentru evacuarea în siguranță a acelui avion”, a spus McCormick.
Cei doi însoțitori de bord de pe acest zbor nu aterizaseră niciodată cu un avion răsturnat, a declarat Sara Nelson, președintele internațional al Association of Flight Attendants-CWA. Dar cei doi se antrenaseră pentru multe scenarii, inclusiv evacuarea pasagerilor în 90 de secunde.
În ciuda faptului că zeci de pasageri erau legați în scaune și atârnau cu capul în jos ca liliecii, echipajul a reușit să evacueze întregul avion în mai puțin de 90 de secunde.
Însoțitorii de bord „și-au făcut treaba perfect. Au fost eroi”, a spus Nelson.
Și „sperăm că acest lucru va (face) publicul să fie mai conștient și mai recunoscător pentru bărbații și femeile care lucrează ca însoțitori de bord”, a spus McCormick.
„Ei sunt responsabili pentru mult mai mult decât strângerea gunoiului și servirea sucurilor. Sunt profesioniști instruiți, responsabili pentru siguranța pasagerilor. Iar ei au făcut o treabă fenomenală”.
Editor : B.E.
