Acordul care ține legate, ca armă de șantaj, Rusia și Ucraina în criza din strâmtoarea Kerci

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat luni că va propune parlamentului de la Kiev să instituie legea marţială după ce armata rusă a atacat şi a arestat trei nave ale Forţelor navale ucrainene în Marea Neagră.

Şeful statului ucrainean a precizat că parlamentul ar putea decide luni aprobarea legii marţiale, care ar restricţiona libertăţile civile şi ar da instituţiilor statului atribuţii sporite.

Aceste incident vin după o serie de tatonări, în ultimele luni, între cele două țări în strâmtoarea Kerci, poarta de acces din Marea Neagră în Marea Azov.

În Marea Azov, Kievul și Moscova sunt prinse într-un acord de cooperare care se dovedește acum o sabie cu două tăișuri.

În 2003, când nimeni nu se aștepta la războiul secesionist din Donețk și Lugansk, Rusia și Ucraina – sub pixul lui Vladimir Putin și al omologului său ucrainean Leonid Kucima - au semnat un acord de cooperare privind utilizarea Mării Azov și a Bosforului Cimerian, cum era supranumită în antichitate strâmtoarea Kerci.

CITIȚI ȘI: Situație periculoasă în vecinătatea României. Rusia a deschis focul și a sechestrat trei nave ucrainene în Marea Neagră

Un detaliu rămăsese atunci nelămurit: împărțirea controlului asupra acestei mări. Kievul insista pe trasarea unor perimetre de control bazate pe vechea graniță administrativă dintre URSS și RSS Ucraineană. Rusia a obiectat atunci cu același argument cu care obiectează și acum: în legislația maritimă a fostei Uniuni Sovietice, apele interne ale URSS nu au fost niciodată delimitate.

Altfel spus, în logica revizionistă a Kremlinului, Rusia, fiind moștenitoarea Uniunii Sovietice, ar trebui să aibă întâietate și auspra controlării Mării Azov, care a fost o apă internă a URSS și nu o graniță administrativă între centrul dominant și statul-satelit.

Astfel, în 2016, Ucraina a intrat într-un nou clinci cu Rusia, invocând încălcări repetate ale Convenției ONU asupra dreptului mării. În februarie 2018, Kievul i-a intentat proces Rusiei la Tribunalul Internațional pentru Drepturile Mării, invocând dreptul de jurisdicție asupra Mării Azov. Marea luptă juridică între cele două țări la Hamburg se anunță în 2019.

Până atunci, acordul de cooperare rămâne în vigoare.