Alegeri Liban: După ani de război, asasinate și crize economice, diaspora libaneză vrea să răstoarne elita politică

Data actualizării: Data publicării:
Libanezii din Dubai ies la vot
Mulți dintre libanezii care trăiesc în afara țării își doresc înlocuirea elitei politice cu noi candidați care să salveze țara din colapsul economic cu care Libanul se confruntă de mai mulți ani. Foto: Profimedia Images

Libanul va organiza alegeri parlamentare pe 15 mai în urma cărora un eventual schimb de putere s-ar resimți mult mai departe de granițele țării care se învecinează atât cu Siria, cât și cu Israel, scrie Reuters. Situația de criză în care a ajuns țara de aproape 7 milioane de oameni este o consecință a istoriei sale recente în care se regăsesc asasinate, războaie, prăbușirea economiei și o explozie care a distrus o mare parte din capitală.

Cetățenii libanezi care trăiesc în afara țării au putut deja să își exprime voturile începând de duminică. Este de așteptat ca o mare parte din expatriați să voteze pentru cadidații unei coaliții de activiști și politicieni independenți care s-au remarcat în timpul protestelor din 2019 organizate împotriva elitei politice pe care o acuză de corupție și incompetență pentru rolul pe care l-a avut în prăbușirea catastrofală a economiei, scrie Reuters.

„Vreau o schimbare”, a spus Samer Sobbi, un șofer de camion care votează de la Sydney. „Nu vreau aceiași oameni la fiecare patru ani, și dacă nu sunt aceiași oameni atunci sunt copii lor și dacă nu sunt copii lor, sunt rudele lor. Cum rămâne cu noi?”

Australia este una dintre țările cu cei mai mulți votanți din diaspora, alături de Canada, SUA, Germania, Emiratele Arabe Unite și Franța, unde sunt cei mai mulți votanți eligibili.

Alegeri Liban: După ani de război, asasinate și crize economice, diaspora libaneză vrea să răstoarne elita politică
Libanezii care au votat de la Dubai au înfruntat cozi imense și temperaturi caniculare. „Nu îmi pasă cât de mult trebuie să aștept în căldură. Avem nevoie de schimbare.” Foto: Profimedia Images

Libanul și nevoia de „schimbare” 

Libanezii au stat la cozi care s-au întins și pe un kilometru distanță în Dubai unde au avut de îndurat temperaturi foarte ridicate, iar membrii poliției locale au fost observați în timp ce îi ajutau pe oameni să reziste căldurii făcându-le vânt cu bucăți de carton.

„Am venit azi doar ca să votez și nu îmi pasă cât de mult trebuie să aștept în căldură. Avem nevoie de schimbare”, a spus Christine Daou, care, la vârsta de 37 de ani, votează pentru prima dată.

Partidele cu istorie încă se bucură de sprijinul unor libanezi, iar acest lucru a fost evident când lângă stația de votare de la Berlin, peste 20 de persoane și-au arătat susținerea față de Nabih Berri, purtător de cuvânt cu experiență în parlamentul Libanului.

Alții nu sunt de acord. Anton Wehb, un muncitor în construcții de 62 de ani care votează de la Sydney, a spus că Libanul are nevoie de „sânge nou”, în timp ce de la Paris, Sahar al-Jazzar a spus că va vota pentru „cineva care nu a mai fost la putere înainte. [Am avut] destulă asuprire, destulă nedreptate și toată suferința pe care am trăit-o.”

explozie beirut 2
În urma exploziei din portul capitalei Beirut au murit peste 200 de oameni și 6.000 au fost răniți. Foto: Colaj capturi Twitter

Cele mai importante evenimente care au dus la criza din Liban

  • Fostul premier al Libanului, miliardarul Rafik al-Hariri este asasinat pe 14 februarie 2005, atunci când o bombă explodează lângă convoiul oficial cu care prim-ministrul libanez se deplasa prin Beirut; alte 21 de persoane își pierd viața în atac.
  • Oamenii ies în stradă să protesteze și dau vina pe Siria, care încă avea trupe în Liban, la 15 ani de la terminarea războiului civil.
  • Aliații șiiți ai Damascului organizează propriile lor demonstrații în sprijinul Siriei, dar, sub presiunea internațională, armata siriană se retrage din Liban.
  • Militanți Hezbollah din Liban trec granița cu Israel în iulie 2006, omoară trei soldați israelieni și răpesc alți doi, ceea ce declanșează un război de cinci săptămâni între cele două țări în urma căruia mor 1.200 de oameni în Liban și 158 de israelieni.
  • Pierre Gemayel, politician anti-sirian, este asasinat în noiembrie 2006.
  • Hezbollah și aliații organizează timp de un an de zile proteste în centrul Beirutului împotriva guvernului lui Fouad Siniora, susținut de Occident, și cer să li se acorde drept de veto.
  • Wissam Eid, un ofițer de poliție care investiga asasinarea lui Hariri, este omorât într-o explozie în ianuarie 2008.
  • Rețeaua de telecomunicații a mișcării Hezbollah este interzisă în luna mai – o măsură pe care militanții șiiți o consideră o declarație de război.
  • Hezbollah se răzbună preluând controlul asupra părții de vest a capitalei, unde majoritatea populației este musulmană. După o perioadă de mediere, liderii rivali semnează un acord în Qatar pentru a încheia 18 luni de conflict politic.
  • Guvernul condus acum de fiul fostului premier asasinat, Saad al-Hariri, este răsturnat atunci când Hezbollah și aliații lor se retrag de la guvernare din cauza tensiunilor provocate în jurul instaurării unui tribunal susținut de ONU care să judece cazul asasinării lui Hariri Sr.
  • Luptătorii Hezbollah încep să participe activ la războiul din Siria din 2012 și luptă de partea forțelor lui Bashar al-Assad care se confruntă cu suniții ce s-au răzvrătit împotriva regimului de la Damasc.
  • Arabia Saudită, frustrată de rolul tot mai mare pe care îl are Hezbollah în Liban, este acuzată că l-a reținut pe premierul libanez și că l-au forțat să își depună demisia.
  • Libanul organizează în 2018 primele alegeri parlamentare din 2009 și până atunci. Hezbollah și aliații lor câștigă 69 dintre cele 128 de locuri, consolidându-și controlul asupra ramurii legislative a țării.
  • Și mai multe probleme economice și ineficiența măsurilor adoptate de guvern duc la noi proteste în masă care îi acuză pe politicieni de corupție și incompetență.
Alegeri Liban: După ani de război, asasinate și crize economice, diaspora libaneză vrea să răstoarne elita politică
Criza economică și alte consecințe ale incompetenței politicienilor din Liban au provocat multe proteste la Beirut în ultimii ani, unele din ele violente. Foto: Profimedia Images
  • Hariri își dă demisia pe 29 octombrie 2019. Criza financiară se adâncește, moneda națională se prăbușește, sărăcia cuprinde toată țara.
  • O cantitate vastă de azotat de amoniu explodează în portul din Beirut – sunt peste 200 de morți și 6.000 de răniți.
  • Tribunalul sprijinit de ONU condamnă un membru Hezbollah pentru rolul pe care l-a avut în asasinarea lui Rafik al-Hariri la 15 ani după moartea sa.
  • Banca centrală anunță că nu mai poate subvenționa importurile de combustibili, ceea ce provoacă pene de curent, cozi lungi la benzinării și violențe în rândul protestatarilor.
  • Partidele șiite protestează împotriva unui judecător care a condamnat mai mulți membrii Hezbollah pentru explozia din portul din Beirut.
  • Șase susținători șiiți sunt uciși în timpul protestelor. Hezbollah dă vina pe Forțele Libaneze, un partid creștin.
  • Statele din Golful Persic își recheamă ambasadorii din Liban, iar Arabia Saudită interzice toate importurile din țară în semn de protest pentru că un ministru pro-Hezbollah a criticat rolul saudiților în războiul din Yemen.
  • Banca Mondială acuză grav conducătorii Libanului pentru că au „orchestrat” una dintre cele mai grave crize economice naționale din istorie din cauza exploatării resurselor țării.
  • Libanul semnează o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional pentru a primi 3 miliarde de dolari pentru a susține economia dacă Beirutul va implementa reforme demult așteptate.
  • Ambasadorii Kuweitului și ai Arabiei Saudite se întorc în Liban.
  • Arabia Saudită și Franța anunță un fond comun de 30 de milioane de euro în sprijinul serviciilor de sănătate și nu numai din Liban.
  • Hariri anunță că el și partidul său nu vor candida în alegerile parlamentare din luna mai.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri