Oraşul istoric Alexandria, din Egipt, locul de naştere al reginei Cleopatra, se prăbuşeşte în mare într-un ritm fără precedent, conform unui nou studiu, transmite marţi Live Science.
În ultimii 10 ani, rata de prăbuşire a clădirilor de-a lungul deschiderii la mare a oraşului antic a crescut de la 1/an la 40/an, conform unui studiu publicat în luna februarie în jurnalul Earth's Future.
În ultimii 20 de ani, 280 de clădiri ale acestui oraş-port cu o vechime de 2.300 de ani s-au prăbuşit din cauza eroziunii costiere şi alte 7.000 se confruntă cu riscul de a se prăbuşi în viitorul mai mult mai puţin apropiat. Între 2014 şi 2020, 86 de clădiri s-au prăbuşit complet şi 201 parţial în diferite regiuni ale Alexandriei, incidente soldate cu 85 de decese.
"Adevăratul cost al acestor pierderi se extinde cu mult dincolo de cărămizi şi mortar", a declarat co-autorul acestui studiu, Essam Heggy, specialist în ape de la Şcoala de Inginerie Viterbi din cadrul University of Southern California, citat de Agerpres. "Suntem martorii dispariţiei graduale a oraşelor istorice de coastă, Alexandria sunând alarma. Ceea ce cândva părea un risc climatic îndepărtat, a devenit acum realitate".
Prăbuşirea clădirilor de pe coastă este provocată de creşterea nivelului mării şi de pătrunderea apei de mare în sol, sub oraş. Pe măsură ce apa de mare înaintează pe sub oraş, duce la creşterea nivelului pânzei freatice şi erodează solul. Acest lucru provoacă surpări ale terenului, iar clădirile devin instabile şi riscă să se prăbuşească. În plus, apa sărată corodează armăturile de oţel din fundaţiile clădirilor, slăbind şi mai mult aceste structuri.
Nivelul mediu al oceanului planetar a crescut cu 20 până la 23 de centimetri din 1880 şi până în prezent, doar în 1993 înregistrându-se o creştere de 10 centimetri, conform datelor Administraţiei americane pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA). Oraşele din zonele joase, de coastă, sunt cele mai expuse la riscurile de inundaţii şi de eroziune produsă de ape.
"Studiul nostru atacă prejudecata că nu trebuie să ne îngrijorăm decât după ce nivelul mării creşte cu un metru. Aici arătăm că zonele de coastă la nivel global, dar în special cele mediteraneene, la fel ca şi cele californiene, se schimbă deja şi clădirile din aceste zone se prăbuşesc într-un ritm fără precedent", a susţinut Essam Heggy.
În cadrul studiului, cercetătorii au cartografiat locaţiile clădirilor prăbuşite din Alexandria între anii 2001 şi 2021 şi au comparat imagini din satelit obţinute între anii 1974 şi 2021 cu hărţi ale oraşului din 1887, 1959 şi 2001 pentru a determina creşterea nivelului mării. Folosind aceste date, ei au determinat că Alexandria a pierdut zeci de metri din linia sa de coastă în ultimele câteva decenii.
Cercetătorii au analizat şi izotopii chimici din soluri pentru a determina nivelul eroziunii.
"Analiza izotopilor a dezvăluit faptul că aceste clădiri se prăbuşesc de jos, din temelii, pe măsură ce apa de mare care pătrunde erodează fundaţiile şi slăbeşte stabilitatea solului", a declarat şi celălalt co-autor al studiului, Ibrahim Saleh, specialist în soluri de la Universitatea din Alexandria. "Nu este vorba doar de o uzură a clădirilor, ci şi de faptul că solul de sub ele este slăbit", a adăugat el.
Cercetătorii au sugerat câteva soluţii pentru a Alexandria, printre care ridicarea unor dune de nisip şi a altor baraje de-a lungul coastei, ridicarea nivelului clădirilor şi relocarea oamenilor care trăiesc în zonele cele mai expuse la risc.
"Oraşele istorice, aşa cum este Alexandria, care reprezintă un leagăn al schimburilor culturale, al inovaţiei şi tehnologiei, sunt cruciale pentru păstrarea moştenirii noastre umane comune. Pe măsură ce schimbările climatice accelerează creşterea nivelului mării şi eroziunea costieră, protejarea lor nu înseamnă doar salvarea unor clădiri, ci înseamnă păstrarea a ceea ce suntem", a mai susţinut Essam Heggy.
Editor : A.P.
