Alianța toxică și „prietenia de neclintit”: Cum a pierdut Rusia rolul de partener estic principal al Serbiei în favoarea Chinei

Cooperarea tot mai strânsă dintre Belgrad și Beijing și investițiile chineze în spațiul balcanic dezvăluie limitele influenței rusești în Serbia, pe măsură ce relația ei cu Rusia devine din ce în ce mai toxică. China, care a adoptat o poziție mai neutră și nu are nevoie ca Serbia să abandoneze calea integrării europene pentru a-și atinge obiectivele în regiune, a reușit să înlocuiască treptat Moscova ca principal partener estic al Belgradului.

În timpul vizitei sale la Beijing, președintele sârb Aleksandar Vucic a primit Medalia Prieteniei, cea mai înaltă distincție pe care Beijingul o poate oferi unui cetățean străin, pentru contribuțiile remarcabile aduse modernizării Chinei, pentru dezvoltarea relațiilor cu alte țări și pentru susținerea păcii mondiale, din partea liderului chinez Xi Jinping. 

Vladimir Putin a fost primul care a primit această distincție. De la acea ceremonie din 2018, doar 14 lideri de stat au primit Medalia Prieteniei din partea Beijingului, singurul european fiind fostul premier francez Jean-Pierre Raffarin.

Având în vedere multele proiecte comune cu investiții de capital din China, misiunea lui Vucic este să ajute Beijingul să deschidă o fereastră spre Europa, se arată într-o analiză The Insider.

Primirea călduroasă de care s-a bucurat la Beijing, luna trecută, arată că președintele sârb joacă acest rol foarte bine. Serbia este unul dintre partenerii europeni principali în inițiativa „Noului Drum al Mătăsii” promovată de Beijing pentru a-și extinde controlul asupra rutelor comerciale maritime și terestre în Asia, Africa și Europa.

Vucic consideră vizita sa la Beijing drept „cea mai importantă” din cariera sa politică

Potrivit datelor oficiale publicate de Belgrad, comerțul cu China a crescut de 6,7 ori în perioada 2012-25, în timp ce exporturile din Serbia spre China au crescut de 333 de ori. Cea mai mare parte a comerțului bilateral îl reprezintă importurile din China.

Serbia este singura țară din Europa care cumpără arme din China în acest moment. Industria de apărare a Serbiei a importat echipamente militare în valoare de 240 de milioane de euro din China în 2024 și 2025. Anul trecut, armatele celor două țări au organizat primele lor exerciții militare comune, care au avut loc în provincia chineză Hebei.

Vucic a numit cooperarea dintre Serbia și China „de neclintit”, iar vizita sa la Beijing drept „cea mai importantă” din cariera sa politică. Liderii chinezi au spus că evenimentul a fost unul „istoric” și au anunțat semnarea a peste 30 de acorduri menite să ajute Serbia să atragă noi investiții.

Cu toate că politica externă a Serbiei se bazează și pe relația cu SUA, Rusia și Uniunea Europeană, aderarea la UE fiind în continuare un important obiectiv strategic, cooperarea cu China a devenit o sursă de stabilitate. Unii analiști au catalogat relația cu Beijingul drept un „refugiu” pentru Serbia.

Partenerii occidentali ai Belgradului sunt nemulțumiți de extinderea Chinei în zona balcanică, mai ales atunci când proiectele susținute de Beijing ascund acte de corupție, utilizarea muncii forțate și poluarea mediului.

Un acord de liber schimb cu China nefavorabil pentru Serbia

Opoziția din Serbia îl critică pe Vucic pentru semnarea unui acord de liber schimb cu China considerat nefavorabil Serbiei, acesta fiind al doilea an la rând în care președintele sârb nu a reușit să pună capăt protestelor în masă, unul dintre ele având loc chiar în timp ce acesta se afla în vizită la Beijing.

Protestele au izbucnit odată cu incidentul din 1 noiembrie 2024, atunci când acoperișul unei gări din Novi Sad s-a prăbușit și a dus la moartea a 16 persoane – dezastrul a avut loc după ce clădirea a fost renovată de un consorțiu de firme chineze.

Vucic a rămas, însă, la putere și s-a arătat pregătit în continuare să construiască o „comunitate sârbo-chineză cu un viitor comun”.

Începând din 2022, Serbia nu a mai primit vizita niciunui important oficial rus, iar Vucic nu a mai mers la Moscova. În această perioadă, discuțiile dintre cele două țări au avut loc doar la nivel de ministere, precum în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, acolo unde au fost prezenți ministrul sârb al energiei, Dubravka Dedovic Handanovic, și ministrul cooperării economice internaționale, Nenad Popovic.

Dacă războiul din Ucraina va continua, Serbia va fi nevoită să regândească relația sa cu Kremlinul pentru a evita înrăutățirea relațiilor cu adevărații săi investitori și garanți de securitate în Balcani.

Editor : Raul Nețoiu